duminică, 28 ianuarie 2018

Sursa foto Am regasit-o astazi, pe rafturile Carturestilor. Si am reactionat ca si cum as fi regasit copilul din mine, cel ratacit printre amintiri fugare. E ceaiul negru cu cirese amare (pe care il cumparam foarte des in anii 3 si 4 de facultate), ca acelea din curtea bunicului cu care-mi patam rochitele, din care imi faceam cercei si-mi vopseam buzele visand la ziua aceea cand voi fi mare. Acum visez la acele zile in care ma visam, in care o visam pe Ancuta de astazi. Ciudata gandire mai are omul… cand e mic vrea sa fie mare, cand creste ar vrea sa mai fie copil. Iar fiindca un ceai bun insoteste de minune o carte buna, am dat o raita si-n rafturile cu carti. Am fost tentata de multe titluri, m-am decis insa asupra unuia a carei autoare ma incanta acum cu imaginatia si povestirile ei (inca nu am terminat Inés a sufletului meu de Isabel Allende): Casa spiritelor. Abia astept sa o termin pe prima si s-o incep pe a doua (desi cred ca am acasa multe carti care asteapta citite). Recenzia ceaiului va apare in curand pe blogul pe care scriu deja de aproape o luna - tea.mug.ro, unde puteti descoperi pareri despre zeci de sortimente de ceai, cea a cartii sper cat de curand in noua saptamana. O duminica minunata va doresc!

Habitat . 2017 Copyright. All rights reserved. Designed by Blogger Template | Free Blogger Templates