NEVOIA de locuinţe este mare. Familiile nevoiaşe de români locuiesc în condiţii de neacceptat, în cocioabe sau case mizerabile… Familii harnice, muncitoare, dar prea sărace pentru avea acces la vreun credit bancar sau la vreun alt ajutor pentru o locuinţă decentă. Această nevoie este prezentă peste tot în ţară. Zeci de mii de familii caută binecuvântarea unui cămin sigur, simplu şi decent. Ei cred că doar Dumnezeu îi mai poate ajuta cu aceasta.
Nevoia de locuinţă pe care HFH România o poate deservi în următorii 4 ani
A. Nevoia de locuinţe Habitat
HFH România a înregistrat o creştere record de la 2 locuinţe finalizate în anul 1997 pentru familii defavorizate, la 42 de case şi renovări finalizate în anul 2005 şi, mai departe, la un număr planificat de 76 de familii ajutate în decursul anului 2006.
În ultimii ani, conform surselor guvernamentale, nevoia de noi locuinţe în România se cifra la 1.000.000 de case. La momentul respectiv (anul 2000), noi estimam că în jur de 250.000 de familii s-ar califica pentru o locuinţă construită împreună cu Habitat. Ambele cifre ne arată că nevoia de locuinţe există.
Între timp, economia a scăzut şi s-a înregistrat un fenomen masiv de migrare economică din rândul angajaţilor şi a celor săraci. Dacă statisticile guvernamentale din 2000 sunt reale, atunci noi estimăm că, în contextul noilor condiţii socio-economice, un număr de 150.000 de familii ar avea nevoie de o locuinţă similară celor oferite de Habitat .
Ce anume stă la baza cifrei preconizate de noi de 150.000 de familii? Acest număr este rezultatul diverselor criterii care stau la baza descrierii nevoii de locuinţă.
- Criteriul geo-administrativ: 260 de oraşe şi orăşele (cu o populaţie de minimum 5.000 de locuitori) cu o medie de 80 de familii ajutate per localitate – rezultatul este de 20.800 familii; 13.000 de sate cu o medie de 10 familii ajutate per localitate – rezultatul este de 130.000 de familii. În total, 150.800 familii. Dacă ne gândim la Beiuş, care are o populaţie de 12.000 de locuitori şi un număr de peste 70 de familii ajutate doar în oraş, care are o economie mai bună decât majoritatea oraşelor de aceeaşi mărime, putem spune că cifra estimativă este una corectă. Oraşele mari precum Bucureşti pot să însemne peste 10.000 de familii ce au nevoie urgentă de locuinţă.
- Criteriul populaţiei defavorizate: rromii cu aproape 1.500.000 de persoane ce locuiesc în sărăcie, precum şi tinerii orfani cu aproape 150.000 de persoane care au părăsit instituţiile statului în ultimii 16 ani şi care vor părăsi în următorii 4 ani aceste instituţii de stat şi private. Aceştia, pe lângă alţii din marea masă de 20 de milioane de locuitori, alcătuiesc mare parte din cifra de 150.000 menţionată anterior. Numai orfanii, dacă e să luăm în calcul doar cuplurile şi mamele singure din rândul lor, se ridică la un număr 10.000 de familii ce pot fi ajutate. HFH Beiuş a ajutat 15 dintre acestea. Revenind la aşezările legale şi ilegale ale rromilor, am identificat cel puţin 50.000 de cocioabe în care aceştia locuiesc (a se vedea populaţia de etnie rromă care locuieşte la groapa de gunoi a oraşului Cluj-Napoca şi interesul filialei noastre cu privire la grupul respectiv). La aceste grupuri se pot adăuga persoanele care suferă de handicap sau cei infectaţi cu HIV.
- Criteriul economic: deşi salariile au crescut semnificativ şi uneori exponenţial pentru specialiştii cu înaltă calificare, aceştia începând să formeze o clasă socială de mijloc, o mare parte a populaţiei va continua să fie clasa muncitoare săracă. Se estimează că 750.000 de oameni vor avea un salariu lunar net de sub 130$ în următorii 4 ani, lucru care va continua să atragă unele companii din Europa Occidentală şi Centrală. Un număr important din aceşti oameni şi familiile lor, în ciuda scăderii masive a dobînzilor la creditele imobiliare acordate de bănci, nu va putea să se califice pentru nici un credit pentru locuinţe de pe piaţă. Acest fapt se va petrece în condiţiile în care costurile de construcţie a unei locuinţe va creşte semnificativ.
- Criteriul dezastrului: având în vedere intensificarea dezastrelor la nivel global şi naţional, felul în care se răspunde în cazul locuinţelor afectate de inundaţii din România, este clar că, în lumina participării HFHI la răspunsul global în cazul dezastrelor, intervenţia în cazul acestora trebuie să fie parte a strategiei noastre. O parte din cele 150.000 de familii pot fi ajutate prin intermediul acestui tip de intervenţie.
La acestea se adaugă şi faptul că, în cazul grupurilor de rromi şi orfani, o mare parte din aceştia nu este inclusă în nici o statistică întrucât aceştia nu sunt înregistraţi nicăieri. De asemenea, o mare parte din această cifră constituie subiectul programelor noastre de renovare / achiziţie a locuinţelor.
Este foarte evident că misiunea Habitat for Humanity este necesară pentru cel puţin 3 decenii în România. Aderarea la UE nu rezolvă problema locuinţelor. Grecia şi Portugalia sunt doar două exemple care ne arată că locuirea în condiţii sărăcăcioase va continua să existe în UE mult după aderare.
