Axios
Barak Ravid și Marc Caputo oferă o privire în interiorul administrației de la casa Albă în zilele premergătoare atacului american cu bombe împotriva instalațiilor nucleare din Iran.
Președintele Trump a declarat joia trecută că va decide „în următoarele două săptămâni” dacă va ataca Iranul.
• 48 de ore mai târziu, bombardiere invizibile B-2 survolau spațiul aerian iranian — nedetectate — într-o misiune de a distruge programul nuclear al Republicii Islamice.
De ce contează: Trump a rămas deschis să anuleze misiunea dacă ar fi apărut o fereastră diplomatică. Însă numărătoarea publică inversă a servit și ca perdea de fum — ascunzând un plan de atac care era deja în desfășurare, potrivit mai multor oficiali.
• „A fost o diversiune”, a spus un consilier al lui Trump pentru Axios. „Știa că mass-media nu va rezista tentației de a amplifica mesajul. Știa că iranienii ar putea crede că blufează. Ei bine, toți s-au înșelat.”
• „Președintele voia să câștige timp”, a spus un alt consilier. „Știa ce vrea să facă. Și știa că nu poate părea nerăbdător să intre în război. Așa că toți cei din MAGA care cereau prudență i-au oferit spațiu de manevră.”
Ce s-a întâmplat: Bombardarea instalațiilor nucleare iraniene sâmbătă a marcat cea mai directă și semnificativă acțiune militară americană împotriva Iranului de la fondarea Republicii Islamice în 1979.
• Trump, care a lăudat operațiunea ca pe un „succes militar spectaculos”, a luat decizia de a se alătura războiului Israelului după luni de eforturi diplomatice eșuate — și o ultimă încercare secretă de a se întâlni cu oficiali iranieni săptămâna trecută.
• După ce Trump a decis joi că o intervenție militară era necesară, a controlat strict comunicarea din partea administrației și a restrâns cercul de persoane implicate în planificare.
Detalii din culise: Ca și în alte momente de tensiune geopolitică din timpul celor două mandate ale sale, consilierii lui Trump s-au străduit să consolideze imaginea unui lider hotărât și aflat în control total.
• „Aceasta nu a fost o operațiune a Pentagonului. A fost o operațiune Donald Trump”, a declarat un oficial de rang înalt al administrației pentru Axios. „El a conceput strategia de PR. El a ales planurile. El a ales ziua.”
• „Nu e nici pe departe un Jimmy Carter”, a spus oficialul, făcând referire la ultima încercare a SUA de a desfășura o acțiune militară directă în Iran: Operațiunea Eagle Claw din 1980, o tentativă eșuată și umilitoare de salvare a unor ostatici.
• Complexitatea Operațiunii Midnight Hammer de sâmbătă — cea mai mare misiune cu bombardiere B-2 din istoria SUA — a necesitat o planificare meticuloasă din partea Pentagonului, probabil întinsă pe parcursul mai multor ani.
În culise: În primele zile după ce Israelul a lansat un atac fără precedent asupra Iranului, Trump spera că un acord nuclear rapid ar putea pune capăt războiului înainte ca acesta să escaladeze.
• De pe marginea summitului G7 din Canada, a început să colaboreze cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, pentru a organiza o întâlnire la nivel înalt între oficiali americani și iranieni la Istanbul.
• Trump era pregătit să-l trimită pe vicepreședintele J.D. Vance și pe trimisul de la Casa Albă, Steve Witkoff — sau chiar să călătorească el însuși pentru a se întâlni cu președintele Iranului, dacă asta ar fi fost necesar pentru a încheia un acord.
Vance și Witkoff chiar începuseră să-și facă bagajele, dar luni după-amiază (în urmă cu o săptămână, n.r.) a devenit clar că întâlnirea nu va mai avea loc, a declarat un oficial american de rang înalt.
• Liderul suprem iranian, Ali Khamenei, care se ascundea de teama unui atentat, nu a putut fi contactat pentru a autoriza discuțiile — iar bombardamentele constante ale Israelului făceau ca deplasarea oficialilor iranieni în afara țării să fie prea periculoasă.
• „Președintele era pregătit să meargă înainte cu atacul dacă nu se găsea o soluție diplomatică. Iar pe măsură ce săptămâna a trecut, a realizat că exact asta se întâmplă”, a declarat un oficial american pentru Axios.
Detaliu esențial: În timp ce se afla încă la summitul G7, Trump a dat ordin Pentagonului să înceapă planificarea finală pentru un atac american asupra Iranului.
• Marți, după ce și-a scurtat vizita în Canada, a convocat o ședință în „Situation Room” cu echipa sa de securitate națională.
• Trump a cerut detalii despre planurile militare, fiabilitatea bombelor penetrante de 30.000 de livre și riscurile potențiale ale operațiunii.
• „Armata și Pentagonul i-au spus președintelui că sunt siguri că va funcționa”, a declarat un oficial american.
Vineri după-amiază, la o zi după ce sugerase că atacul ar putea fi amânat, Trump i-a dat undă verde secretarului apărării, Pete Hegseth, pentru lansarea bombardierelor B-2.
• Câteva ore mai târziu, bombardierele stealth au decolat din baza lor din Missouri. Unele au zburat spre vest ca momeală. Grupul real de atac a zburat spre est, către Iran, potrivit președintelui Statului Major General, Dan Caine.
• Sâmbătă după-amiază, în timp ce se afla la clubul său de golf din Bedminster, New Jersey, lui Trump i s-a spus că bombardierele erau pe punctul de a atinge „punctul fără întoarcere” — momentul în care intrau în tăcere radio completă.
Președintele a dat acordul final.
• La scurt timp după aceea, Trump s-a urcat la bordul Air Force One și a zburat înapoi la Washington pentru a fi în „Situation Room” când primele bombe au lovit țintele.
• Stând în camera de comandă, președintele a văzut că presa încă relata că nu luase o decizie, a spus un oficial american. Atunci Trump a fost convins că operațiunea va fi un succes.
• „La final, a fost atins totul. Momentul era perfect. Ayatollahul i-a arătat degetul mijlociu lui Trump și Statelor Unite. Și asta a avut un preț”, a declarat un apropiat al președintelui care a vorbit cu el în ultimele zile.
Intriga: Un grup extrem de restrâns de oficiali din administrația Trump știa despre planul de atac. „Nu a existat nicio scurgere de informații din partea Pentagonului sau Casei Albe”, a spus un oficial american.
• Trump însuși a contribuit la păstrarea secretului, folosind declarații publice pentru a-i ține pe toți — Washington, Teheran și restul lumii — în incertitudine cu privire la intențiile sale reale.
• Joi, le-a spus reporterilor că va decide „în următoarele două săptămâni” dacă se va alătura războiului — sugerând că un atac nu era iminent.
Un oficial american a spus că președintele era dispus să anuleze misiunea în orice moment dacă ar fi apărut o oportunitate diplomatică, dar „instinctul său în acel moment era să continue cu atacul.”
• Un oficial israelian a declarat pentru Axios că, la momentul în care Trump a făcut comentariul despre „două săptămâni”, el deja luase decizia de a autoriza acțiunea militară — și știa exact când va avea loc.
• Vineri seara, în timp ce bombardierele erau deja în aer, Trump părea relaxat și bine dispus la clubul său de golf din New Jersey.
• „Președintele se distra de minune. Niciunul dintre noi nu avea idee că niște bombardiere erau deja în aer, gata să dezlănțuie iadul”, a spus o persoană care a vorbit cu el în acea seară.
Ce urmează: În timp ce atacul era în desfășurare, trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, a transmis un mesaj ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, pentru a sublinia că operațiunea a fost una singulară și limitată strict la programul nuclear al Iranului, potrivit unui oficial american.
• Witkoff, care a rămas în contact direct cu Araghchi pe tot parcursul crizei, a subliniat că SUA încă dorește o soluție diplomatică — și acum vrea ca Iranul să revină la masa negocierilor după distrugerea principalelor sale instalații de îmbogățire, a spus oficialul.
• Mai mulți oficiali de rang înalt ai administrației Trump, inclusiv Vance și Hegseth, au declarat duminică că SUA nu urmărește schimbarea regimului în Iran și au cerut iranienilor să revină la negocieri.
Context general: Mai mulți factori au determinat în cele din urmă decizia lui Trump de a aproba atacul și de a merge acolo unde niciun alt președinte american nu a mers, au declarat consilierii săi pentru Axios.
• CIA, lucrând îndeaproape cu serviciile israeliene, a oferit evaluări recente despre progresul nuclear al Iranului, deși există în continuare scepticism cu privire la faptul că Iranul ar fi luat decizia formală de a construi o bombă.
• Un raport sever al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a subliniat urgența. Iar succesul Israelului în a degrada apărarea aeriană iraniană a creat o fereastră de oportunitate.
Concluzia: Trump încă își dorește un acord cu Iranul — și îl dorea chiar înainte ca bombardierele să decoleze, a spus un consilier al președintelui pentru Axios.
• „Odată ce B-2-urile au intrat în tăcere radio, era prea târziu”, a spus sursa. „Dar telefoanele sunt deschise acum.”
HINT
Bombardarea instalațiilor nucleare iraniene sâmbătă a marcat cea mai directă și semnificativă acțiune militară americană împotriva Iranului de la fondarea Republicii Islamice în 1979.
HINT
Complexitatea Operațiunii Midnight Hammer de sâmbătă — cea mai mare misiune cu bombardiere B-2 din istoria SUA — a necesitat o planificare meticuloasă din partea Pentagonului, probabil întinsă pe parcursul mai multor ani.
Articolul „A fost o diversiune”: În culisele ordinelor secrete ale lui Trump de a ataca Iranul apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
