Implicațiile eșecului Rusiei de a implementa o protecție eficientă a forțelor sunt deosebit de ample, apreciază Joshua Thibert, într-o analiză care are ca punct de plecare raidul îndrăzneț al Ucrainei de duminică.
Doctrina militară a Rusiei, perfecționată de-a lungul decadelor și adaptată în epoca post-sovietică, pune accent pe proiecția puterii și apărarea vastului său teritoriu. Totuși, conflictul actual din Ucraina a scos la iveală o slăbiciune esențială: incapacitatea sistemică de a implementa măsuri eficiente de protecție a forțelor, ceea ce duce la vulnerabilități semnificative în infrastructura critică a Rusiei, în special în domeniul petrolului și gazelor naturale. Acest eșec provine dintr-o interacțiune complexă de factori, de la greșeli tactice și deficiențe logistice, până la subestimarea capacităților adversarului și o posibilă încredere exagerată în propriile capacități defensive.
Protecția forțelor, în sens larg, cuprinde toate măsurile luate pentru a proteja personalul, echipamentele și facilitățile de acțiuni ostile. Pentru armată, aceasta include tactici de luptă, culegerea de informații, securitatea logisticii și stabilirea unor perimetre defensive solide. În cazul infrastructurii critice, implică securitate fizică, securitate cibernetică și planificare de contingență pentru a atenua impactul atacurilor. Problemele Rusiei în ambele domenii sunt evidente.
Pe câmpul de luptă, forțele ruse au demonstrat în mod repetat o lipsă de protecție eficientă a forțelor. De la tentativele eșuate de a cuceri Kievul până la bătăliile prelungite și costisitoare din estul Ucrainei, unitățile ruse au suferit pierderi grele. Acestea s-au datorat adesea deciziilor tactice slabe, lipsei de recunoaștere și incapacității de a se adapta la dinamica în schimbare a câmpului de luptă. Ambuscadele, loviturile de artilerie și atacurile cu drone au avut un impact sever, scoțând la iveală vulnerabilități în liniile de aprovizionare și o lipsă de conștientizare situațională. Această incapacitate de a-și proteja forțele nu doar că a împiedicat obiectivele militare ale Rusiei, dar a avut și un efect în lanț asupra securității infrastructurii sale critice.
Vulnerabilitatea infrastructurii Rusiei, în special a sectorului energetic, este o consecință directă a acestor eșecuri de protecție a forțelor. Câmpurile petroliere și de gaze naturale, conductele și facilitățile de procesare, situate adesea în zone izolate, necesită măsuri solide de securitate pentru a preveni sabotajul sau atacurile. Cu toate acestea, cerințele războiului din Ucraina au suprasolicitat resursele militare ale Rusiei, lăsând infrastructura critică expusă.
Capacitatea Ucrainei de a lovi ținte aflate adânc în teritoriul rus, inclusiv instalații energetice, demonstrează această vulnerabilitate. Aceste atacuri nu doar că perturbă producția și aprovizionarea cu energie, dar au și un impact psihologic major, subminând încrederea publicului în capacitatea guvernului de a-și proteja cetățenii și bunurile vitale.
Mai mulți factori contribuie la dificultățile Rusiei în ceea ce privește protecția forțelor și vulnerabilitățile infrastructurii. În primul rând, dimensiunea imensă a Rusiei și lungimea granițelor sale fac extrem de dificilă securizarea tuturor potențialelor ținte. Această provocare geografică este agravată de faptul că multe dintre siturile de infrastructură critică sunt dispersate și izolate, ceea ce le face dificil de apărat. În al doilea rând, există indicii de posibile eșecuri ale serviciilor de informații. Rusia ar fi putut subestima reziliența Ucrainei și capacitatea sa de a desfășura contraofensive eficiente, ceea ce a dus la o alocare greșită a resurselor și la o lipsă de pregătire pentru atacuri asupra propriului teritoriu. În al treilea rând, problemele logistice afectează armata rusă. Perturbările în lanțul de aprovizionare, lipsa echipamentelor esențiale și insuficiența personalului bine instruit au contribuit la erodarea capacităților de protecție.
În plus, nu poate fi ignorată nici posibilitatea dizidenței interne și a sabotajului. Războiul din Ucraina alimentează sentimentul anti-guvernamental în Rusia, iar există riscul ca indivizi sau grupuri ostile regimului să caute să exploateze vulnerabilitățile infrastructurii critice pentru a-și exprima nemulțumirea. Astfel de amenințări interne complică și mai mult sarcina asigurării securității acestor facilități.
Implicațiile eșecului Rusiei de a implementa o protecție eficientă a forțelor sunt deosebit de ample. Perturbarea aprovizionării cu energie poate avea un impact devastator asupra economiei ruse, ducând la penurii, creșteri de prețuri și tulburări sociale. Mai mult, vulnerabilitatea infrastructurii critice poate submina poziția internațională a Rusiei și capacitatea sa de a proiecta putere. Percepția slăbiciunii poate încuraja adversarii și eroda alianțele, izolând și mai mult Rusia pe scena globală.
Efortul continuu al Rusiei pentr a-și proteja forțele, în contextul conflictului din Ucraina, a scos la iveală vulnerabilități esențiale în infrastructura sa, în special în domeniul petrolului și gazelor naturale. Aceste slăbiciuni provin dintr-o combinație de erori tactice, deficiențe logistice, eșecuri de informații și provocări inerente securizării unui teritoriu vast și dispersat geografic. Consecințele acestor eșecuri sunt semnificative, cu potențialul de a destabiliza economia Rusiei, de a submina încrederea publică și de a slăbi poziția internațională a țării. Pe măsură ce conflictul continuă, Rusia va trebui să abordeze aceste deficiențe dacă dorește să își protejeze infrastructura critică și să-și apere interesele naționale. Capacitatea de a învăța din aceste eșecuri și de a-și adapta strategiile de securitate va fi crucială pentru stabilitatea pe termen lung a Rusiei și pentru capacitatea sa de a proiecta putere în regiune și dincolo de ea.
Global Security Review
HINT
Cerințele războiului din Ucraina au suprasolicitat resursele militare ale Rusiei, lăsând infrastructura critică expusă.
AUTOR
Joshua Thibert este analist senior colaborator la Institutul Național pentru Studii de Descurajare (NIDS) și doctorand la Universitatea de Stat din Missouri. Experiența sa vastă, atât academică, cât și practică, acoperă domenii precum informațiile strategice, multiple arii ale apărării și studiilor strategice, precum și protecția infrastructurii critice.
Articolul Buricul vulnerabil al Rusiei: Eșecul protejării forțelor și a infrastructurii critice apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
