Sociologul clujean Ioan Hosu, cadrul didactit la UBB este de părere că în cazul în care un independent ajunge președintele României există riscul să fim în scenariul Bulgariei, unde au loc alegeri la câteva luni. Universitarul susține că e nevoie de coaliții și formule de colaborare pentru că vorbim de stabilitate în această perioadă complexă pe care o traversăm post Covid și cu conflict la granițele României.
Ioan Hosu a făcut o analiză a situației politice care precede alegerile prezidențiale, avertizând că există toate premisele unor alegeri problematice din perspectiva participării la vot și a partidelor politice.
Incertitudini
Sociologul spune că discuția despre viitorul președinte este plină de incertitudini. El susține că agenda aglomerată, numărul mare de candidați și cele trei rânduri de alegeri și mini vacanța de la finalul lunii noiembrie pot demobiliza electoratul.
„Odată avem o problemă de calendar pe care, sigur, multă lume a sesizat-o încă din perioada în care s-a discutat despre perioada alegerilor, ușor nefericită pentru că avem un final de noiembrie cu mini vacanță, ceea ce va descuraja participarea la vot. E și o perioadă densă de alegeri de trei săptămâni. Dincolo de calendar, avem mulți candidați, care va duce spre o fragmentare puternică a electoratului. Plus că avem și o formulă care a fost valorizată în alegerile locale și europarlamentare: există o tendință de creștere a susținerii pentru candidații independenți și aici mă refer la Mircea Geoană. Există toate premisele unor alegeri problematice din perspectiva participării la vot și a partidelor politice. Nu e simplu ce se prefigurează. Interesant, ca de obicei, pentru media, electorat și pentru partidele politice e dacă interesul acesta se va traduce în voturi suficiente pentru unii sau alții.
E plină de incertitudini discuția despre viitorul președinte. Stresul major merge spre partidele politice și rămâne de văzut dacă jocul acesta cu independenții influențează rezultatul final pentru tot ce înseamnă prezidențiale 2024. Discutând despre fiecare candidat, există plusuri și minusuri evidente în povestea asta. Le-am văzut și le vedem discutate în spațiul public de ceva timp deja. Rămâne de văzut dacă oamenii se vor duce spre cel mai mic rău, spre evitarea votului către extreme, polarizare, lucruri pe care le-am văzute și în Franța sau Germania. Noi mai avem o mare provocare în tot ceea ce înseamnă voturile sau alegătorii care votează în străinătate, votează ușor diferit față de bazinele pe care le vedem România”, a explicat sociologul clujean.
Provocări mari
Ioan Hosu crede că, de data aceasta, la alegerile prezidențiale vor exista provocări mult mai mari mari decât în trecut.
„Odată avem schimbarea de paradigmă în online și tendința electoratului de a merge spre extremă. La noi sigur se adaugă și acest joc al independenților. Campania pentru parlamentare va fi organizată în tandem cu cea pentru prezidențiale. Mulți vor discuta despre probleme de nivel local, județean pentru a-și asigura voturi la parlamentare iar prezidențialele vor rămâne în plan secund. Acest lucru e convenabil pentru cei care merg spre zona de prezidențiale”, precizează sociologul.
Întrebat dacă putem vorbi de o calitate mai bună a competitorilor din cursa pentru prezidențiale față de scrutinele pentru funcția supremă în stat din trecut, universitarul clujean a spus că în opinia sa „răspunsul este negativ”.
Ioan Hosu mai atrage asupra lipse discuțiilor consistente și coerente în cadrul competiției pentru Cotroceni, precizând că dezbaterile sunt marginale.
„Sub aspectul performanțelor, candidații sunt cei pe care partidele au reușit să-i proiecteze pentru prezidențiale, dar în formule care arată o nemulțumire. De fiecare dată vedem o nemulțumire a electoratului. Electoratul speră la un alt profil, dar altul nu are. Or acest lucru este și rezultatul contra selecției de la nivelul partidelor politice din România. Avem oameni care discută mult despre trecutul lor nu tocmai în termeni favorabili, fie că e vorba de educație, de carieră sau de rezultate pe care le-au avut pe plan profesional. Nu se discută despre o viziune politică a acestora sau proiect politic. Noi a trebui să discutăm mult mai mult despre ce propun candidații de stânga sau de dreapta în termeni de economie, relații internaționale, mediu. Noi suntem în registrul discuțiilor de televiziuni de can-can. Sunt importante elementele din CV, dar până la urmă ar trebui să ne concentrăm pe proiectul politic, pe ce propune partidul. Până la urmă partidele sunt cele care asigură stabilitatea unui guvern și producția legislativă. Ne uităm foarte puțin la partide și personalizăm. Discuția este și despre performanța partidelor, a parlamentului, ce strategii avem pe zone sectoriale. Nu vedem discuții consistente și coerente, avem discuții marginale pe teme de nota la BAC. Poate că este relevant sau nu dar dacă discuția alunecă spre zona asta pe unii poate îi îndepărtează la vot. Și atunci cei care vor fi foarte activi și se vor mobiliza vor fi cei cu emoții puternice și o care se plasează la extremă. Ceilalți sunt deja în categoria care spun că „nu am cu cine vota nici de această dată”. Iar asta ar trebui să fie o temă la care să ne uităm. Așa că avem vreo trei independenți și e posibil că avem în discursul lor formule de alt tip decât cele agreate în cadrul partidelor pentru că vin cu o libertate mai mare dar și cu riscuri mai mari”, a comentat universitarul.
Riscurile generate de independenți
El a arătat că există o tendință a electoratului de a prefera oameni distanțați politic, independenți ceea ce spune sociologul, nu e bine pentru că neîncrederea se duce mână în mână cu prezență scăzută al vot și legitimitate scăzută. Ioan Hosu afirmă că ținând cont de contextul complicat, România are nevoie de formule care să asigure stabilitate. „Dacă ne uităm și în sondaje realizate, și înainte de europarlamentare și după, oamenii apreciază distanțarea de politic și o independență de politică, ceea ce înseamnă că noi suntem în continuare într-o zonă de încredere foarte scăzută pentru partide politice și formule propuse de partide politice. Or, asta nu e bine pentru că neîncrederea se duce mână în mână cu prezență scăzută al vot și legitimitate scăzută. Un independent dacă ajunge președintele României, riscul este să fim în scenariul Bulgaria unde au loc alegeri la câteva români. Noi avem nevoie de coaliții și formule de colaborare pentru că vorbim de stabilitate în această perioadă complexă pe care o traversăm post Covid și cu conflict la granițele României”, a punctat Hosu.
Cosmin PURIȘ
