La aniversarea a 100 de ani de la înființarea Școlii de Arte Frumoase din Cluj, festivalul artelor vizuale clujene debutează cu o expoziție-eveniment dedicată profesorilor-artiști care au format generații și au scris istoria artelor vizuale românești între 1925 și 2025. De la Cluj la Timișoara și înapoi, traseul trece prin etapele definitorii ale învățământului artistic — Școala de Arte Frumoase din Cluj (1925–1932), Academia de Arte Frumoase din Timișoara (1933–1941) și Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” (1950–1970). Lucrările selectate din colecția muzeului aduc laolaltă o galerie impresionantă de nume și stiluri, acoperind două direcții majore: pictura și sculptura. De la Pericle Capidan, Emil Băcilă, Petre Abrudan și Radu-Anton Maier, la Szervátiusz Jenő, Ion Irimescu și Romul Ladea, expoziția devine o incursiune vie în spiritul unei școli care continuă să inspire și astăzi.
Meștri ai învățământului superior artistic clujean. Primele decenii
Suntem în fața evenimentului numărul 1 în acest final de an, autentic festival al artelor vizuale clujene, festival gândit și organizat de Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca-rector prof univ dr Florin Ștefan-în parteneriatuy cu Muzeul de Artă Cluj, director dr Lucian Nastasă Kovacs, primă expoziție curatoriată de Mara Rațiu & Dragoș Sdrobiș, comisar de expoziție Alexandra Sârbu, conservator Ana Mirea.
Spun că suntem în fața unui festival, ce își derulează primul eveniment cu o expoziție dedicată foștilor profesori, acoperindu-se perioada 1925-2025. Mai precis, Școala de Arte Frumoase din Cluj (1925-1932), Academia de Arte Frumoase din Timișoara (1933-1941), Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu pentru perioada 1950-1970. Lucrările expuse fac parte din colecția muzeului, ele acoperă doar o parte și în hhmod inegal artiștii profesori ai perioadei amintite, două fiind segmentele reprezentative, pictura, respectiv sculptura. Este vorba despre pictorii Pericle Capidan, Kadar Tibor, Emil Băcilă, Eugen Pascu, Petru Feier, Walter Widmann, Abody Nagy Bela, Miklossy Gabor, Mohi Sandor, Rusz Livia, Radu Fulger (de văzut neapărat lucrarea Catedra de pictură), Emil Cornea, Kovacs Zoltan, Balazs Peter, Aurel Ciupe, Teodor Harșia, Liviu Florean, Alexandru popp, Cs. Erods Tibor, Veress Pal, Cseh Gusztav, Anastase Demian, Viorica Cristea, Mircea Bălan, Catul Bogdan, Adolf Adler, Feszt Laszlo, Maria Ciupe, Andrasy Zoltan, Anton Lazăr, Bene Jozsef, Radu-Anton Maier, Petre Abrudan (pictură), Szervatiusz Jeno, Benczedi Sandor, Vetro Artur, Ion Irimescu, Virgil Fulicea, Romul Ladea, Kos Andras, Kosa Ferenc, Marc Egon Lovith (sculptură).
Pagini de istorie
Începutul datează din octombrie 1919 când, la propunerea Consiliului Dirigent, sculptorul Cornel Medrea întocmește un proiect pentru o ”Academie de arte-frumoase, lucru nematerializat însă. 4 ani mai târziu, noiembrie 1923, Alexandru Popp pune bazele, la Cluj, unei Școli de pictură. Lucrurile merg mai departe…Octombrie-decembrie 1925, presa centrală și locală anunță deschiderea Școlii de Arte Frumoase la Cluj; la 6 decembrie, Lucian Blaga publică în Adevărul literar și artistic articolul O Școală de Arte Frumoase, în care amintește artiștii care fac parte din corpul profesoral: Alexandru Popp, Pericle Capidan, Aurel Ciupe, Catul Bogdan, Anastase Demian. 8 ianuarie 1926, se pun bazele Școlii de Arte Frumoase din Cluj, pentru ca la 17 ianuarie să aibă loc deschiderea festivă a cursurilor; corpul didactic cuprinzând, alături de cei deja amintiți anterior, alte ilustre nume, printre care Romul Ladea (sculptor), Emil Isac (estetică), Coriolan Petranu (istoria artei), Gheorghe Bogdan Duică (pedagogie), Victor Papilian (anatomie), Atanasie Popa (geometrie descriptivă). Ajung la anul 1931, când în decembrie, este votat în Parlament proiectul de lege pentru desființarea Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din Cernăuți și a Școlii de Arte Frumoase din Cluj deoarece, potrivit inițiatorului acestei legi, Nicolae Iorga, organizația lor slabă nu îngăduie să se aștepte rezultate în rqaport cu sacrificiile ce ar necesita. Urmează etapa timișoreană când, la 1 aprilie 1933, deputații bănățeni redactează o expunere de motive și proiectul de lege de reînființare a Școlii de Arte Frumoase de la Cluj, aceasta din urmă păstrându-și corpul didactic, urmând să fie găzduită de Palatul Artelor din Timișoara. Și astfel, Școala de Arte Frumoase din Cluj se strămută, la 1 septembrie 1933, la Timișoara. Școala este municipalizată primind numele de Academia de Arte Frumoase din Timișoara, rector fiind numit profesorul Victor Vlad. 1941 aduce cu sine o nouă schimbare, transformarea în Școala de Arte Decorative, instituție de învățămând secundar.
Interesantă este și păerioada post război. În anul 1949, la Cluj se pun bazele celor două Institute de Artă, cu două limbi de predare (română, maghiară), având în componență facultățile de Muzică, Teatru, Arte Plastice, cu durata studiilor de 5 ani, activitate ce debutează îm februarie 1949. H. C. M. nr 1137 stipula și faptul că Școala medie de arte plastice din Cluj va funcționa pe lângă Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu, director fiind Aurel Ciupe.
1951, 14 ianuarie, se decide reorganizarea corpului didactic în șase distincte catedre: desen, pictură-șef catedră Catul Bogdan; sculptură, modelaj-Ion Irimescu, decorativă generală-Bene Iosif, pedagogie-Erdely Iuliu, istoria artelor-Ștefan Borghida, discipline semiteoretice-Balasko Ferdinand. Începând cu anul 1958, titulatura de director este înlocuită cu cea de rector. În 1957 se pun bazele secției de artă ceramică. Cu anul 1964 începe să funcționeze facultativ și o secție de pictură monumentală, condusă de conf. Abodi Nagy Bela, coautor al decorării Casei de Cultură a Studenților. Secția artă ceramică-sticlă-mase plastice devine catedră în 1968. Începând cu luna mai 1972, noul rector al IAP Cluj este pictorul Mircea Bălău.
Cronologic urmează alte două denumiri, Academia de Arte Vizuale Ion Andreescu în 1990, pentru ca în 2001 să devină Universitatea de Artă și Design, nume purtat și în prezent, asupra acestei perioade urmând să mai revin. Cum voi reveni si asupra urmatoarelor expoziții organizate de UAD în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj, necesară trecere în revistă a unei activități artistice de vârf.
Se vorbește de noi la Paris, la Shanghai, dar nu avem un spațiu al nostru!
Prof univ dr Florin Ștefan, rector: Este o mare onoare și o mare bucurie să vorbesc despre cei 100 de ani de învățământ superior artistic la Cluj-Napoca. Mă bucură mult și faptul că ajung să-i evocăm și să-i sărbătorim pe înaintașii noștri. Ceea ce facem noi acum este oarecum atipic, 100 de ani în 9 luni, patru alte expoziții anul următor. Suntem o echipă care ne-am propus organizarea de evenimente diverse, inclusiv în aer liber, expoziția absolvenților UAD licență și master 2026, inducem astfel ideea de festival. Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca se bucură de recunoșatere națională și internațională, se vorbește de noi la Paris, la Shanghai dar, cu toate acestea, nu avem un spațiu al nostru pentru evenimentele expoziționale. Am făcut demersuri pentru un spațiu expozițional profesionist, ne gândim și la fosta Garnizoană de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, deocamdată nu ne rămâne decât să așteptăm. Pot însă afirma că evenimentul Centenar UAD. O sută de ani de învățământ superior la Cluj este evenimentul numărul 1 al Clujului artistic.
Cât privește expoziția, vă atrag atenția asupra ultimei săli, proiecția filmului dedicat Maestrului Aurel Ciupe, primul director al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu Cluj, realizat de Huszar Irma și Emil Lungu în 1983.
Ca idee generală, expoziția este bine structurată, de la sala O (documente de epocă, manuscrise olografe, fotografii), restul construite cu lucrări din arealul tematic al autoportretului, atelierului artistic, portrete și peisaj rural și urban, naturi statice, flori, sculpturi, artă realist socialistă, respectiv depășirea realismului socialist.
Demostene Șofron
Articolul Centenar UAD. O sută de ani de învățământ superior artistic la Cluj apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
