Ovidiu Cîmpean: Studiul de fezabilitate începe în 2026
Proiectul trenului de mare viteză din România face un pas important înainte, urmând să intre într-o etapă decisivă în cursul anului 2026, când va fi demarat procesul de elaborare a studiului de prefezabilitate și fezabilitate. Anunțul a fost făcut de deputatul liberal Ovidiu Cîmpean, în urma unui răspuns oficial primit de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, ca urmare a unei interpelări parlamentare.
Potrivit acestuia, proiectul este unul strategic și este integrat în rețeaua europeană de transport TEN-T, urmând să asigure conectarea României la rețeaua de trenuri de mare viteză din Europa Centrală.
Traseul propus pentru linia de mare viteză este Constanța – București – Brașov – Cluj-Napoca – Oradea – frontiera cu Ungaria. Acesta va lega principalele centre economice și logistice ale țării, cu un rol strategic deosebit pentru Portul Constanța și pentru conexiunea cu vestul Europei.
Conform studiului strategic realizat în 2025, cu sprijinul Băncii Europene pentru Investiții, sunt analizate mai multe tronsoane majore. Segmentul Constanța – București presupune modernizarea infrastructurii existente și construirea unei linii noi de cale ferată dublă, cu viteze de până la 250 km/h. Tronsonul București – Câmpina – Brașov, care include tunelul Predeal, este considerat cel mai dificil din punct de vedere tehnic, fiind proiectat pentru viteze cuprinse între 200 și 250 km/h.
De asemenea, între Brașov și Cluj-Napoca, pe ruta Târgu Mureș, este prevăzută construirea unei linii noi de mare viteză, iar între Cluj-Napoca și Oradea, via Zalău, va fi realizată o linie nouă care să asigure conectarea directă cu infrastructura feroviară de mare viteză din vestul Europei.
Autoritățile au stabilit și o ordine a priorităților de implementare. Primul tronson vizat este București – Brașov, esențial pentru traversarea Carpaților, urmat de Brașov – Cluj-Napoca, Cluj-Napoca – Oradea – frontieră și, ulterior, București – Constanța.
Implementarea proiectului este prevăzută a se realiza etapizat, de la studiile de prefezabilitate și fezabilitate, la proiectare, execuție pe tronsoane prioritare, testare și integrarea completă în rețeaua TEN-T.
Deputatul Ovidiu Cîmpean a subliniat că a susținut acest proiect atât în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin alocarea fondurilor europene din Programul Transport 2021–2027 pentru studiile necesare, cât și în prezent, în calitate de parlamentar. Acesta consideră că, dacă va fi tratat cu seriozitate, proiectul trenului de mare viteză poate deveni o prioritate și în viitoarele alocări financiare ale Uniunii Europene.
„România începe, în sfârșit, să construiască infrastructura secolului XXI”, a transmis deputatul liberal.
Ungaria a lansat deja licitația pentru studiul de fezabilitate necesar liniei de mare viteză Budapesta-Cluj- Napoca
Compania maghiară de infrastructură feroviară a lansat o licitaţie pentru întocmirea studiului de fezabilitate necesar pentru linia de mare viteză Budapesta-Cluj Napoca. Anunţul de licitaţie publicat marţi în platforma europeană de achiziţii publice TED vizează „elaborarea unui studiu detaliat de fezabilitate pentru calea ferată de mare viteză Budapesta – Cluj Napoca”.
Reprezentanţii companiei maghiare de stat explică în anunţ că studiul detaliat de fezabilitate (RMT), inclusiv o analiză cost – beneficiu (CBA), este necesar pentru construcția liniei feroviare de mare viteză Budapesta – Cluj- Napoca, decisă la nivel guvernamental în Ungaria, informează Economica.net. Studiul trebuie să aibă în vedere în conținutul tehnic următoarele: lungime de 250-300 km; căi ferate proiectate pentru o viteză de aproximativ 250 km/h, 300 km/h sau 350 km/h cu o capacitate de cel puțin 500.000 pasageri pe an; conectarea la cel puțin două orașe cu o populație urbană medie de 70.000 – 135.000 de locuitori, intersecție intermodală; râurile mari, intersecțiile cu autostrăzi, zone urbane, teren dificil, poduri, tuneluri.
Articolul Clujul e pe axa primului tren de mare viteză din România apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
