Aproximativ 17.000 de cetățeni străini trăiesc în județul Cluj, din care un număr de 2.829 sunt cei înregistrați în primele patru luni ale acestui an, de către Serviciul pentru Imigrări al Județului Cluj. Din străinii care au intrat în județ, în perioada amintită, cei mai mulți provin din state non-UE, fiind în număr de 2364, aceștia venind la noi pentru a munci în construcții, în servicii de curierat și horeca. În topul țărilor cu cei mai mulți muncitori sosiți la Cluj, în ultimele patru luni ale anului 2025, se situează Nepal – 598, Sri Lanka – 408, India- 197, Bangladesh – 106. Datele ne-au fost oferite de subcomisarul de poliție Ciprian Tămaș, ofițer specialist în cadrul Serviciului pentru Imigrări al Județului (SIJ) Cluj, la conferința organizată marți, 27 mai 2025, privind activitatea Serviciului pentru Imigrări, în primele patru luni ale acestui an.
Francezii la studii
Cei aproximativ 17.000 de cetățeni străini provin din Uniunea Europeană și din state terțe. Marea majoritatea a celor care provin din state terțe vin în România pentru muncă, dar mai există un număr semnificativ de străini care vin în România pentru studii, aceștia fiind cei mai mulți din Uniunea Europeană. Într-o proporție mare, străinii care stau temporar la Cluj-Napoca pentru studii sunt cei care vin din Franța și Germania. În primele patru luni ale anului 2005, pentru cetățenii EU și ai Confederației Elvețiene au fost eliberate 442 de certificate de înregistrare și 23 de cărți de rezidență permanentă. Potrivit aceleiași surse, în județul Cluj, cei mai mulți străini din țări non-UE, care vin în țara noastră să lucreze, provin din Nepal, Sri Lanka, Moldova India, Bangladesh. Aceștia activează în principal în domeniul construcțiilor, serviciilor, precum curieratul și Horeca. După cum a informat subcomisarul de poliție Ciprian Tămaș polițiștii de la Imigrări conform prevederilor legale sunt abilitați să verifice dacă străinii locuiesc la adresa la care declară că au reședința pe teritoriul României. „Facem constant verificări privind locurile de cazare ale străinilor. În funcție de situația fiecărui străin analizăm la nivel local dacă se impune verificarea situației străinilor și prin sondaj mergem, verificăm locațiile în care sunt cazați, condițiile în care aceștia locuiesc. Condițiile în care străinii locuiesc variază și de nivelul de educație pe care aceștia îl au. Am întâlnit situații în care locația în care se aflau era foarte îngrijită. Stăteau câte doi în cameră, băile erau curate, spațiile amenajate corect. Dar am întâlnit și situații în care în spații mari erau cazați un număr mai mare de străini și atunci existau probleme legate de curățenie sau curățenie mai precară”.
România nu mai e căutată de ucrainieni
De asemenea, în perioada amintită, au fost emise 106 permise de ședere pentru protecție temporară pentru cetățeni ucraineni. Față de anul trecut numărul cererilor venite din partea ucrainienilor pentru a obține permis de ședere în județul Cluj este mai mic. „Dacă ne raportăm la anul 2022, numărul este unul foarte mic, adică în 2022, probabil primeam undeva la 50-70 de cereri pe zi și acum în 2025, în primele patru luni, am ajuns la 106 cereri de permise de ședere pentru protecție aprobate cetățenilor ucrainieni. Dacă ne uităm și pe statistici, marea majoritatea a cetățenilor ucrainieni, care au dorit să caute un refugiu, au părăsit Ucraina în primii ani ai conflictului, iar în momentul de față situația este oarecum stabilă.”, a spus același subcomisar de poliție.
Aproape 40 de străini în situații ilegale
Totodată, au fost emise 1991 de permise de ședere, dintre care 1958 pentru ședere temporară și 33 pentru ședere pe termen lung. Principalele scopuri pentru care străinii și-au stabilit reședința pe terioriul României sunt: angajare – 1804, studii – 233, membrii de familie ai unor cetățeni români – 67.
În perioada analizată, au fost depistați în situații ilegale 38 de străini. Ca urmare au fost emise 26 de decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile de pe teritoriul României, cele mai multe fiind în număr de zece, pentru ședere ilegală, respectiv șase ca urmare a refuzului prelungirii dreptului de ședere. Mai mult, au fost emise cinci decizii de returnare sub escortă, iarc cinci persoane au fost introduce în centrele de cutodie publică, până la îndepărtarea de pe terioriul țării noastre.
Tia SÎRCA
Articolul Clujul muncitoresc, ocupat de nepalezi și srilankezi apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
