Politica serioasă nu înseamnă promisiuni rapide, ci consecvență”, afirmă deputatul Ovidiu Cîmpean, cel care a reușit să impună gratuitatea vaccinării anti-HPV pentru tinerii din România, generând deja o creștere cu 50% a ratei de imunizare. Dincolo de cifrele primului an de mandat parlamentar — 9 legi promulgate și zeci de intervenții în plen — vicepreședintele Comisiei pentru afaceri europene vorbește despre lupta cu dezinformarea medicală și despre urgența investițiilor în infrastructura spitalicească a Clujului. Aflați din acest interviu care este opinia deputatului clujean despre integrarea reală a României la Uniunea Europeană după 20 de ani de la aderarea țării noastre la Blocul comunitar.
Rep: Domnule deputat, ați parcurs primul an de activitate parlamentară din mandatul de deputat pe care l-ați preluat în decembrie 2024. Care au fost principalele preocupări ale dumneavoastră în această perioadă?
Ovidiu Cîmpean: Primul an de mandat a fost, pentru mine, un an de construcție serioasă. Am pornit de la o întrebare esențială: unde poate un deputat să producă o schimbare reală, nu doar să bifeze prezențe sau declarații.
Prima mare prioritate a fost sănătatea publică, cu accent pe prevenție și pe investiții structurale. România continuă să plătească prețul deciziilor amânate, iar lipsa investițiilor coerente în sănătate are consecințe directe asupra vieții oamenilor. De aceea am susținut atât politici de prevenție, cât și proiecte majore de infrastructură medicală, precum Spitalul Regional de Urgență și spitalul monobloc pentru copii, proiecte esențiale pentru Cluj și pentru întreaga regiune.
A doua direcție a fost dezvoltarea urbană, mobilitatea și dimensiunea verde. Clujul a ajuns într-un punct în care nu mai poate crește fără investiții mari și curajoase. Am susținut proiecte strategice precum Parcul Est, trenul metropolitan, metroul și centura metropolitană, pentru că ele răspund direct problemelor de trafic, poluare și calitate a vieții.
În același timp, am sprijinit dimensiunea verde a dezvoltării urbane și obiectivele asumate prin M100, misiunea europeană pentru orașe inteligente și neutre climatic, pentru că viitorul orașelor nu poate fi construit ignorând impactul schimbărilor climatice asupra sănătății și calității vieții.
În paralel, m-am concentrat pe relația României cu Uniunea Europeană. Ca vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene, am urmărit ca România să fie nu doar un beneficiar de fonduri, ci un actor care înțelege și influențează decizia europeană. Integrarea europeană nu înseamnă doar bani, ci capacitatea de a construi proiecte solide și de a le susține inteligent la Bruxelles.
Rep: În ce măsură obiectivele pe care vi le-ați propus au fost realizate?
Ovidiu Cîmpean: Dacă ne uităm strict la cifre, am inițiat sau susținut 42 de propuneri legislative, dintre care 9 au devenit legi. Am avut intervenții constante în plen și în comisii și am susținut poziții importante pentru România și pentru Cluj.
Pentru mine însă, cea mai importantă realizare este legea privind vaccinarea gratuită anti-HPV. Este o lege care are un impact major pe termen lung.
Sunt realist și știu că multe dintre proiectele pe care le susțin sunt de durată. Politica serioasă nu înseamnă promisiuni rapide, ci consecvență și capacitatea de a duce lucrurile până la capăt.
Rep: Care sunt cele mai mari obstacole în cadrul procesului legislativ, de la depunerea proiectului de lege și până la promulgarea lui?
Cel mai mare obstacol rămâne lipsa consensului politic. Diferențele ideologice și conflictele dintre partide pot întârzia sau bloca proiecte importante, inclusiv pe cele esențiale pentru funcționarea statului.
Există și obstacole procedurale, dar trebuie spus onest că, uneori, proiecte bune nu se blochează din motive tehnice, ci din calcule politice. De aceea este nevoie de dialog, argumente și perseverență.
Rep: De la 1 octombrie 2025, toate fetele și toți băieții cu vârste cuprinse între 11 și 26 de ani urmau să beneficieze de vaccinare gratuita anti HPV ca urmare a unei legi inițiată de d-voastra.
În ce măsură se aplică legea și cum se raportează tinerii la aceste beneficii?
Ovidiu Cîmpean: Legea se aplică și deja produce efecte. Un lucru esențial este că, în urma adoptării acestei legi, rata vaccinării anti-HPV a crescut cu aproape 50%. Dincolo de cifre, asta înseamnă tineri mai protejați și vieți care pot fi salvate.
Efectele cele mai clare se vor vedea în câțiva ani, când sperăm să constatăm o scădere semnificativă a numărului de cazuri de cancer de col uterin la nivel național. Exact acesta este scopul legii: prevenția, nu tratarea târzie a unei boli grave.
Cea mai mare provocare rămâne informarea corectă. Mulți tineri și părinți încă nu știu că vaccinul este gratuit și că se poate face simplu, prin medicul de familie. La această problemă se adaugă, din păcate, dezinformarea, curentul antivaccinist și teoriile conspiraționiste, care creează teamă și confuzie și pot avea consecințe grave asupra sănătății publice. Răspunsul nu poate fi unul agresiv, ci bazat pe explicații clare, date medicale și dialog.
La Cluj-Napoca, am inițiat împreună cu Federația Tinerilor din Cluj coaliția „HPV Free City”, un model de colaborare între instituții publice, universități, medici și societatea civilă. Această coaliție a însemnat programe de informare în școli, mărturii ale tinerilor care au trecut prin această boală, dar și campanii de comunicare în cadrul unor evenimente mari precum Untold, TIFF, Electric Castle sau Jazz in The Park.
Modelul de la Cluj a fost deja preluat în Timișoara, București, Iași și Craiova, iar în 2026 ne propunem să îl extindem și în alte orașe din România. Schimbarea mentalităților nu se face peste noapte, dar suntem pe drumul corect.
Rep: Sunteți vicepresedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților. Peste un an, România va marca 20 de ani de la aderarea la UE. Cum vedeți procesul de integrare a României în UE în cele două decenii de la aderare și ce ar trebuie să facă țara noastră pentru ca integrarea în procesele politice europene și de dezvoltare să fie făcută pe deplin.
Ovidiu Cîmpean: Aderarea la Uniunea Europeană a fost un succes strategic major pentru România, dar integrarea reală nu se oprește la fonduri sau la apartenența formală. Integrarea înseamnă influență, credibilitate și capacitate de a participa activ la decizia europeană.
România este astăzi integrată instituțional în Uniune, însă încă nu suficient de prezentă acolo unde se conturează politicile europene. Avem însă exemple foarte bune, inclusiv la nivel local, care arată că se poate face politică europeană serioasă și eficientă.
De la Cluj, primarul Emil Boc este unul dintre cei mai activi și respectați reprezentanți ai administrațiilor locale din Europa, în cadrul Comitetului European al Regiunilor, unde apără constant politica de coeziune și interesele orașelor.
În Parlamentul European, Daniel Buda este o voce puternică și consecventă în apărarea intereselor României, în special în domeniul agriculturii și al politicilor europene care afectează direct economia noastră.
În același timp, ca vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, am fost implicat direct în dialogul parlamentar european. Am participat la reuniunile COSAC de la Copenhaga și Nicosia, unde am susținut poziții legate de extinderea Uniunii Europene, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, dar și necesitatea unei politici europene mai ferme împotriva dezinformării.
De asemenea, am avut întâlniri cu comisari europeni și alți reprezentanți de la nivel european, în care am susținut interesele României privind fondurile europene, politica de coeziune și rolul parlamentelor naționale în procesul decizional european. Cred că România trebuie să fie prezentă, coerentă și consecventă în aceste formate, pentru că acolo se construiesc deciziile care ne influențează direct viitorul.
Integrarea europeană a adus României dezvoltare, stabilitate și un salt major al nivelului de trai. Fără Uniunea Europeană, România ar fi fost mult mai vulnerabilă economic și politic.
Provocarea următorilor ani este să transformăm această apartenență într-o influență reală, prin profesionalism, coerență și viziune pe termen lung.
Europa nu mai este un proiect la care participăm pasiv. Este spațiul în care se joacă viitorul României.
Rep: Bulgaria a aderat la 1 ianuarie la zona euro. Cât este de departe România de îndeplinirea acestui obiectiv?
Ovidiu Cîmpean: România nu este încă acolo unde ar trebui să fie, nu din lipsă de potențial, ci din lipsă de consecvență politică. Eu susțin adoptarea monedei euro cât mai rapid, pentru că acest pas înseamnă o integrare profundă a României în Uniunea Europeană.
Adoptarea euro înseamnă stabilitate, costuri mai mici pentru firme și cetățeni, protecție mai mare împotriva șocurilor financiare și, foarte important, mai multă încredere pentru investitori. Pentru o economie deschisă, cum este cea a României, euro înseamnă reguli mai clare și mai multă predictibilitate.
Este adevărat că moneda națională oferă unele instrumente de flexibilitate, dar în practică toate costurile instabilității le resimt direct cetățenii, prin inflație și scăderea puterii de cumpărare.
Adoptarea euro presupune voință politică, disciplină bugetară și reforme asumate. Nu este o soluție magică, dar este un obiectiv strategic național și un pas necesar pentru ca România să joace cu adevărat în prima ligă a Uniunii Europene.
Interviu realizat de Cosmin PURIȘ
Articolul Deputatul liberal clujean Ovidiu Cîmpean: Integrarea reală a României în UE nu înseamnă doar bani, ci influență și credibilitate apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
