February 29, 2024

Cu prilejul sărbătorii Nașterii Domnului, Galeria de Artă Făclia a pregătit pentru iubitorii de artă o expoziție dedicată Crăciunului. Este vorba de expoziția intitulată „Astăzi s-a născut Mesia” organizată de către studenți și profesori ai Departamentului de Artă Sacră din cadrul Universității de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca.

În expoziție găsim lucrări semnate de către prof. dr. în arte plastice Mirela Ungureanu, Ana-Daria Gînfălean (anul III licență), Andreea-Maria Pop, (anul III licență), Denisa-Mariana Talpoș (anul III licență), Eduard-Constantin Hărmășel (anul II licență), Elena Diana Mărăcine (anul III licență) și Ana- Petronela Faur (anul III licență), Maria-Elena Holhoș (anul II master) și Rebeca Munteanu (clasa a VIII de la Centrul Socio-Educațional Sollievo). La vernisajul expoziției care a avut loc marți 19 decembrie 2023, au participat studentele Denisa Talpoș, Ana-Daria Gînfălean, părintele arhimandrit Simion Pintea, jurnalistul Demostene Șofron și iubitori de artă clujeni.

Hristos se naște astăzi în Betleemul inimii

Vorbind despre titlul expoziției, părintele arhimandrit Simion Pintea a spus că retrăim aevea Nașterea lui Isus, un eveniment decisiv pentru destinul nostru de aici și din eternitate: „Creștinii sunt mai apropiați de sărbătoarea Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. În această perioadă, sunt multe tradiții frumoase, precum colindatul. Ne aducem aminte de copilărie de tradițiile de la sat, de la țară, de colindat. Colinda ne transpune în lumea aceea și face legătura cu străbunii noștri, cu generațiile de creștini care au trăit înaintea noastră. Am reflectat asupra titlului expoziției pe care ați organizat-o la Făclia „Astăzi s-a născut Mesia”. Este un colind de-al nostru, dar este și un fragment din imnurile liturgice pe care le folosim în această perioadă a anului. Sesizăm acest prezent liturgic, al nașterii lui Hristos. Pentru noi astăzi s-a născut Hristos și nu acum 2000 de ani în Bethleem, înseamnă că noi retrăim aevea acel eveniment fundamental, decisiv pentru destinul nostru de aici și din eternitate. Hristos astăzi se naște în Betleemul inimii, Betleemul ființei noastre, înlăuntrul nostru, în măsura în care trăim Crăciunul, praznicul potrivit tradiției bisericii. Dacă trăim Crăciunul în afara bisericii atunci nu avem această experiență a prezentului, a prezenței Sale în ființa noastră. Se poate actualiza doar liturgic și această actualizare liturgică a Nașterii Domnului Nostru Iisus Hristos se face prin slujbă, prin celebrare, prin imnuri liturgice, prin colinde, prin obiceiurile străbune, dar și prin imagine, prin icoană”.
În opinia arhim. lect. univ. dr. Simion Pintea, icoana vine să restaureze imaginea care se uzează. „Icoana este imagine liturgică și deopotrivă artă creștină. Dumneavoastră încercați să faceți această actualizare aici la Făclia a Nașterii lui Iisus Hristos. Și așa cum procedați an de an, prin imaginea liturgică, invitați la galerie pe studenții noștri. Lucru acesta ne onorează și pe noi ca Facultate de Teologie, ca instituție de învățământ în care studenții noștri învață arta icoanei. Ne onorează că putem să colaborăm cu o altă instituție importantă a Clujului nostru care slujește neamul nostru, slujește Clujul prin cuvânt. Așa cum și liturghia slujește prin cuvânt, și dumneavoastră slujiți tot prin cuvânt, prin informație, prin mesaj. Trăim într-o avalanșă atât a cuvântului cât și a imaginii. Este o abundență de imagine și în general o imagine care violează, nu o imagine care propune frumosul, ci o imagine care uzează de fapt imaginea în lumea noastră. De aceea, vine icoana ca să restaureze imaginea.”, a precizat teologul.

La Crăciun, fiul lui Dumnezeu se face om ca să-l facă Dumnezeu pe om

Crăciunul aduce icoana în lume. „Icoana are această funcție restauratoare și recuperatoare pentru că
icoana este imaginea dumnezeiască a omului, este chipul lui Dumnezeu în om. Este acel chip pe care l-a proiectat, l-a gândit Dumnezeu pentru om încă de la începutul facerii, a creației sale. De aceea, vorbim despre două dimensiuni ale icoanei, dimensiunea hristologică a icoanei pentru că în Iisus Hristos, imaginea omului, ca și chip al lui Dumnezeu, este restaurat. Știm de la Sf. Apostol Pavel că Iisus este icoana desăvârșită a lui Dumnezeu. Până când Iisus n-a venit în lume Dumnezeu nu s-a putut zugravi. Nu a avut un chip văzut, vizibil. Prezența Sa în lume, întruparea Sa a făcut posibilă icoana pentru că el este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut. Acest lucru se petrece tocmai la Crăciun, Crăciunul aduce icoana în lume. Iată darul Crăciunului este chipul lui Dumnezeu și restaurarea omului în calitate de chip al lui Dumnezeu. Ce-a dea doua dimensiune a icoanei este cea antropologică. Sf Irineu de Lyon are o expresie tare impresionantă „ Atunci când Dumnezeu l-a creat pe primul om, pe Adam, l-a avut în mintea sa pe Iisus Hristos cum va fi la întrupare. Dumnezeu vedea dincolo de timp, cu mii de ani înainte, îl crează pe Adam potrivit acelui chip. Domnul Iisus când vine în lume se regăsește în pielea omului. El nu se întrupează ca altă ființa, nici ca extraterestru, nici ca înger, nici ca nici una dintre animale, ci se întrupează ca om. Crăciunul ne a duce acest mesaj că omul are un destin și are un sens etern al existenței sale care este împlinirea sa ca asemănare cu Dumnezeu, cum zic toți părinții după părintele Irineu de Lyon, că fiul lui D-zeu se face om la Crăciun ca să-l facă pe om Dumnezeu. La Crăciun este restaurat chipul lui Dumnezeu din om.”, a spus părintelui arhimandrit Simion Pintea. În icoană găsim acea frumusețe care mântuiește lumea. „De aceea, icoana are și un rol profetic pentru zilele noastre. Ea vestește destinul final ceresc și dumnezeiesc al făpturii umane și al întregii creațiii, în același timp, pentru că în Cartea Apocalipsei se vorbește despre cer nou și pământ nou, despre această frumusețe pe care ne-o revelează deja icoana. În icoană chipurile nu apar ca în fotografii, chipurile sunt transfigurate. Dar dacă privim icoana, să zicem a Nașterii Domnului, unde pe lângă persoane există și natură, natura este transfigurată. Icoana descoperă, revelează acel cer nou și pământ nou despre care vorbește Sf. Ioan Evanghelistul, în Apocalipsă. Icoana este obiect liturgic dar este și obiect de artă. Este arta care descoperă acea frumusețe despre care zicea marele Dostoievski frumusețea care va mântui lumea. Acea frumusețe dumnezeiască este revelată în icoană, vorbește despre destinul lumii. La Praznicul Nașterii lui Hristos ne concentrăm pe restaurarea icoanei dumnezeiești din om într-o lume în care imaginea și cuvântul se uzează. Interesant lucru în icoană noi îl vedem pe cuvântul întrupat, vedem chipul cuvântului. Aici este o legătură mistică, tainică între cuvântul lui Dumnezeu, atenție, un cuvânt pe care Dumnezeu îl naște, îl purcede din eternitate și care la Crăciun se naște sub timp, în chipul omului, și în care imaginea și cuvântul sunt împreună, se împlinesc. Deci vine restaurarea imaginii și a cuvântului deopotrivă în lume.”, a afirmat teologul clujean. În final, acesta a felicitat organizatorii: „Felicitări organizatorilor expoziției și dumneavoastră pentru inițiativa pe care o aveți în fiecare an. Ne aduce aminte că Crăciunul este despre Hristos și nu în afara Domnului Nostru Hristos. Vă doresc din toată inima Sărbători binecuvântate pline cu har și un An Nou cu mult optimism și mai bun decât anul care a trecut cu multe împliniri frumoase.”, La rândul său, vorbind despre expoziție, jurnalistul Demostene Șofron a spus că sunt foarte multe noutăți și ca prezențe „artistice” dar și ca prezențe „tehnice”. Cunoscutul jurnalist a descris pentru cei prezenți tehnica frescei, în expoziție aflându-se pentru prima dată lucrări care au abordat fresca pe cărămidă. „Este o tehnică de pictură antică prin care pigmentul suspendat în apă de var alcalină este aplicat pe suprafața murală a tencuielii. Fresca este o pictură murală executată pe o tencuială proaspătă în care culoarea este încorporată chimic și astfel poate fi conservată în timp nelimitat. Se compune din suport, zid de piatră sau cărămizi, în cazul de față, trebuie să fie uscat și fără denivelări. Înainte de a se aplica tecuiala se acoperă cu un amestec de var gras stins, nisip și apă. Al doilea element este tencuiala, elementul purtător al frescei, care este compusă din nisip fin, pulbere de marmură, var și apă. Al treilea element este culoarea care se aplică pe tencuiala încă umedă care trebuie să fie rezistentă la var și să fie aplicată în straturi. Este o tehnică pretențioasă asupra unei singure lucrări putând sta să lucrezi și câte două luni. Chiar dacă este pretențioasă se vede că tinerii noștri o stăpânesc foarte bine.”, a precizat ziaristul clujean. Reamintim faptul că expoziția studenților clujeni va putea fi vizitată la Galeria Făclia, strada Clinicilor 33, până la data de 15 ianuarie 2024.
Tia Sîrca

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *