Numărul partidelor politice din România a crescut semnificativ în acest an. Cel puțin opt dintre noile formațiuni înregistrate oficial au o orientare suveranist-conservatoare sau identitară, potrivit denumirilor lor oficiale.

Succesul electoral al candidaților cu discurs suveranist la ultimele alegeri a deschis apetitul pentru noi inițiative politice. Denumirile partidelor nou-înființate sugerează o orientare clară, însă doar unele par să aibă potențial de dezvoltare națională.

„Acțiunea Conservatoare” – partidul lui Claudiu Târziu

Cel mai vizibil proiect este Partidul „Acțiunea Conservatoare” (ACT), înființat de Claudiu Târziu, fost copreședinte AUR și actual europarlamentar. Târziu a părăsit AUR în aprilie 2025, după ce a fost suspendat din funcția de președinte al Consiliului Național, în urma unor critici publice adresate liderului George Simion. La 26 mai, Tribunalul București a dispus înregistrarea Partidului „Acțiunea Conservatoare” și o lună mai târziu avea loc lansarea oficială. „Am lansat sâmbătă, 21 iunie, Acţiunea Conservatoare, alături de sute de simpatizanţi, în mijlocul unei echipe extraordinare de fondatori şi susţinători! Fiecare etapă a construcţiei politice pe care am început-o ieri va fi executată precis şi profesionist în perioada următoare. Ne asumăm cu responsabilitate rolul de partid de opoziţie şi vom sancţiona dur fiecare derapaj al acestei coaliţii trădătoare”, a scris Târziu pe pagina sa de Facebook. El a mai adăugat că, până la sfârșitul anului, formațiunea va fi prezentă în toate județele și localitățile țării.

Alte formațiuni naționaliste – între seriozitate și bizarerie

Partidul lui Târziu pare singurul care promite, deocamdată, să atingă o anvergură națională. Cel puțin unul dintre celelalte șapte pare mai degrabă o inițiativă bizară. Partidul „Forța României Întregite”, cu sediul la Dej, este condus de Bartus Levente, un lider al cărui nume ridică semne de întrebare privind profilul etnic al inițiativei.

Alte partide înființate în acest an, care se revendică din filonul naționalist, sunt: Partidul Victoria Națională; Partidul Unității Creștine, Partidul Național Creștin al Libertății, Partidul „SUVERAN”, Partidul Integrității Naționale (PIN), condus de Constantin Jenică-Bucur, fost secretar de stat PSD în mai multe ministere și Partidul Glasul Neamului

O denumire originală

Pe lângă cele opt partide cu profil suveranist, în acest an au mai fost înființate alte patru formațiuni, ridicând totalul la 12. Printre acestea, se remarcă ”Partidul 1”, cu sigla pe care scrie ”Unu Pentru Toți”, care impresionează prin originalitatea denumirii. De asemenea, au fost înregistrate „Alianța Intelectualilor Români”, Partidul Justiției Sociale și „Alianța România Modernă”.

Un cadru legislativ permisiv

Cadrul legislativ actual, modificat în 2015, a redus semnificativ condițiile necesare pentru înregistrarea unei noi formațiuni. Dacă în trecut erau necesare 25.000 de semnături din cel puțin 18 județe și municipiul București, acum sunt suficienți doar trei membri fondatori.

Totodată, a fost eliminată obligația ca structura internă a partidelor să urmeze organizarea administrativ-teritorială a țării, permițând apariția formațiunilor locale.

Potrivit datelor oficiale, România a ajuns la un total de 363 de partide politice înregistrate, semn că scena politică este într-o continuă fragmentare. (C.C.)

Articolul Inflație de partide suveraniste: Opt noi formațiuni înregistrate în 2025 apare prima dată în ziarulfaclia.ro.