Cu ocazia aniversării zilei de naștere a profesorului dr. Nicolae Hâncu, ziarul Făclia le propune cititorilor un interviu realizat cu domnia sa, în care medicina, sănătatea și stilul de viață sănătos sunt aduse în prim-planul atenției, căci, așa cum remarcă profesorul clujean – „un scop mai nobil decât să lupți pentru sănătate nu există!” Nicolae Hâncu este profesor emerit al Universității „Iuliu Hațieganu”, membru de onoare al Academiei Române, fondator și președinte de onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Este moderatorul Galelor Medicină-Artă-Cultură, care au ajuns la ediția 240. Aceste Gale sunt organizate de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și se desfășoară sub egida Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, a Academiei Oamenilor de Știință din România – Filiala Cluj și a Fundației Transilvania Leaders, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Nicolae Hâncu este, de asemenea, organizatorul multor activități științifice și de promovare a sănătății și un colaborator fidel al ziarului Făclia, amintim aici rubrica „Alimente, alimentație și nutriție, toate pentru sănătate”, care a cuprins, timp de șapte luni, 28 de ediții.
Cu ce sentimente, cu ce gânduri priviți spre cele șase decenii de viață profesională?
Viața profesională parcă a început ieri și, după cei 63 de ani de când practic medicina, pot confirma rostirea lui Octavian Fodor, cel mai mare maestru pe care l-am avut și unul dintre corifeii Școlii de Medicină din Cluj: „medicina este o profesie dureros de frumoasă”.
Ce a însemnat medicina pentru Nicolae Hâncu?
Medicina este cunoaștere și dăruire, iar pentru mine medicina a însemnat o viață dăruită cunoașterii, învățării, acumulării științei medicale – pentru a putea oferi sănătatea, prin acte medicale de maximă calitate. „Cunoașterea înseamnă putere”, afirma Francis Bacon, iar în medicină aceasta se traduce prin puterea de a vindeca, de a preveni bolile și de a păstra sănătatea. Când „puterea medicală” se asociază cu credința, cu spiritualitatea și celelalte fețe ale culturii, ea devine artă medicală. Drumul spre arta medicală începe în Universitate, prin educația asociată instruirii, și se perfecționează apoi toată viața.
Am fost un privilegiat, deoarece mi-am desfășurat viața profesională, aproape în totalitate, în Universitatea „Iuliu Hațieganu”, care se numea înainte Institutul de Medicină și Farmacie. Aici am avut parte de imensele beneficii profesionale ale faimoasei Școli de Medicină, fondate de către Facultatea de Medicină din cadrul Universității „Regele Ferdinand”. Contribuția Universității la calitatea vieții mele profesionale este de o valoare inestimabilă, pe care doresc să o acopăr de totala mea gratitudine. Este primul ELOGIU la care mă refer în titlu.
Spre cine sau spre ce se îndreaptă cel de-al doilea elogiu?
Al doilea elogiu îl dedic sănătății, de fapt, lumii sănătății.
Ce presupune lumea sănătății?
Când ne naștem, primim două daruri supreme, viața și sănătatea. Avem datoria să le păstrăm, să le protejăm și, în cazul sănătății, să o redobândim de la bolile care vremelnic ne-o fură pe parcursul vieții. Toate trei sunt parte din misiunea medicinii, dar realizarea lor este adesea inegală, consecința fiind pierderea sănătății și apariția bolilor, când evitarea lor ar fi totuși posibilă. Să ne explicăm.
Sănătatea este definită prin starea de bine fizică și mintală care permite o bună integrare socială. Lipsa bolilor nu face parte din definiție, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În ultimii ani, au fost identificați și studiati factori determinanți care au o influență majoră – pozitivă sau negativă – asupra sănătății. Este vorba de condițiile socio-economice, de factorii ambientali, de nivelul de școlarizare/alfabetizare al persoanelor/populației, de accesul la sistemele de sănătate și, foarte important, de siguranța alimentară și nutrițională. Raportată la aceștia, medicina este uneori neputincioasă. Este, deci, nevoie de alte profesii, de alte compartimente ale știintei, care să inducă doar acțiunea pozitivă – în favoarea sănătății – a determinanților menționați. Adăugăm determinanții comerciali, tehnici, digitali și, pe cale de conturare, inteligența artificială. Repet, toți pot acționa în două sensuri, favorizând sănătatea sau dimpotrivă, perturbând-o.
Aceasta este doar o parte a lumii sănătății, care a devenit extrem de complexă. Pentru înțelegerea ei, sugerăm să o privim ca știință, ca valoare umană, ca parte a medicinii clasice, profilactice și curative, toate fiind intercondiționate.
Privind SĂNĂTATEA CA ȘTIINȚĂ, suntem uimiți să constatăm că un savant de renume [Eugene Braunwald] recunoaște că „încă nu știm mecanismele sănătății”. Pe de altă parte, vedem cum noi specialiști și noi profesii se îndreaptă spre sănătate, transdisciplinaritatea fiind absolut necesară. Este vorba de fizica și ingineria medicală, kinetoterapia, biologia medicală, statistica informațională. Este impresionantă contribuția „metodologiei omice” la dezvoltarea genomicii și epigenomicii, care descifrează o parte din mecanismele bolilor și ale sănătății.
SĂNĂTATEA ESTE O SUPREMĂ VALOARE UMANĂ, fără de care celelalte valori umane nu se pot exprima. Evident, medicina este în prima linie a luptei pentru pregătirea și păstrarea sănătății, protejând-o de determinanții care acționează negativ asupra ei.
Pregătirea sănătății începe din perioada preconcepțională, prin calitatea sănătății părinților, urmată de sănătatea periodei gestaționale și post gestaționale. Sănătatea acestor perioade este un factor important al sănătății copiilor, tinerilor și adulților, evident alături de mulți alți determinanți. Ne reamintim excepționala definiție a sănătății pe care a elaborat-o Iuliu Hațieganu, cu aproape un secol în urmă: „sănătatea este atunci când bunicii sunt sănătoși, când părinții sunt sănătoși și când copiii lor sunt sănătoși”. Este o definiție vizionară nu departe de ceea ce azi numim sănătatea transgenerațională.
Sănătatea pe toata durata vieții presupune nu doar participarea multor specialități medicale – de la neonatologie la geriatrie – ci și a altor profesii nemedicale, de exemplu psihologia și îngrijirea psihosocială.
Toate aceste aspecte justifică de ce îngrijirea persoanelor pentru sănătate ar trebui să se desfășoare în cadrul conceptului care definește omul din punct de vedere biomedical și psihosocial. Aceasta condiționează integrarea îngrijirii medicale cu cea psihosocială, cu echilibrul ecologic și cu siguranța economică. Complexitatea și provocarea acestora este deosebită și preocupările în acest sens deja se cunosc. Astfel a apărut medicina precisă, sănătatea precisă și cultura sănătații. Este abordarea transversală și inclusivă a sănătății căreia lumea științifică va trebui să-i găsească tainele. Iată o astfel de inițiativă:
„ACȚIUNI GLOBALE PENTRU SĂNĂTATE UNIVERSALĂ” este inițiativa lansată de Organizația Mondială a Sănătății cu ocazia celei de a 75-a aniversări a Zilei Mondiale a Sănătății – 7 aprilie 2025. Acțiunile globale sunt doar o parte din cele la care ne-am referit. Repet, doar o parte! Deoarece multitudinea aspectelor sănătății obligă la abordarea ei multidisciplinară și multiprofesională. Universalitatea sănătății nu se referă doar la transversalitatea geografică și stratificarea socială, ci și la profunzimea cercetării aplicative în cadrul conceptului Cercetare-Dezvoltare-Inovare.
Se înțelege de ce sănătatea și toți slujitorii ei merită un elogiu special. Dar cel de-al treilea spre cine se îndreaptă?
Se îndreaptă spre cei care le asigură oamenilor un stil de viață sănătos.
Stilul de viață reprezintă totalitatea comportamentelor individuale între care cele mai importante pentru sănătatea omului sunt: comportamentul alimentar, activitatea fizică, somnul, consumul de alcool, obiceiul de a fuma – sub orice formă – și abilitățile pentru adaptarea la stresul psihosocial. Fiecare comportament poate influența sănătatea în sens pozitiv sau negativ. Suma lor caracterizează stilul de viață sănătos sau nesănătos. Ambele acționează asupra omului în toate perioadele vieții, inclusiv în cea de preconcepție, rezultând diferite grade de repercusiuni asupra sănătății. Stilul de viață este operant prin interconectivitate cu factorii genetici, de mediu, cu cei psihosociali și socio-economici. Stilul de viață sănătos este compus din factori sănătoși sau predominant sănătoși. Stilul de viață nesănătos este alcătuit din comportamente nesănătoase sau predominant nesănătoase.
Importanța stilului de viață în patologie se înțelege cel mai bine din analiza bolilor cronice netransmisibile, definite ca atare de Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Națiunilor Unite. Aici sunt cuprinse bolile cardiovasculare, cancerele, diabetul zaharat, bolile respiratorii obstructive și sănătatea mintală. În cadrul lor, obezitatea are o poziție specială, fiind asociată sau chiar determinantă în majoritatea bolilor cronice. Se consideră că obezitatea deschide poarta spre aceste boli cronice, iar stilul de viață sănătos este cheia care închide poarta. Aceasta este, de fapt, adevărata forță a stilului de viață sănătos. Importanța bolilor cronice pentru omenire este enormă, ele reprezentând 90% din cauzele de deces în Uniunea Europeană, dar și un număr foarte mare de zile de incapacitate de muncă. Consecințele economice sunt de ordinul miliardelor de euro. Analizele epidemiologice au demonstrat că principalii factori determinanți ai bolilor cronice netransmisibile sunt comportamentele stilului de viață nesănătos: fumatul, consumul de alcool, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică deficitară. Prin controlul acestora se previn multe din decesele premature cauzate de bolile cronice netransmisibile. Afectarea sănătății mintale nu contribuie direct la mortalitate, dar perturbă calitatea vieții bolnavului.
Promovarea stilului de viață sănătos este o condiție importantă în medicina preventivă la toate vârstele. Optimizarea stilului de viață nesănătos, adică transformarea comportamentală, este o condiție sine qua non a îngrijirii clinice. Ambele acțiuni trebuie să fie bazate pe dovezi științifice recunoscute și aplicate constant. Această atitudine este asociată cu multiple beneficii clinice, psihosociale, concomitent cu creșterea calității vieții.
Cum apreciați activitatea de promovare a stilului de viață sănătos în România?
Un pas important în promovarea stilului de viață sănătos în România a fost înființarea Centrului Național de Competențe în Stilul de Viață Sănătos în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, prin colaborare cu Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române. Unul din obiectivele lui este elaborarea Strategiei pentru stilul de viață sănătos. Competențele în stilul de viață sănătos sunt foarte necesare atât în domeniile medicale, cât și în domeniul societal. Stilul de viață a fost recunoscut în România ca având un rol important în special în domeniul clinic. În prezent, funcționează deja centre de medicină a stilului de viață, care vor fi completate prin psihologia stilului de viață. E bine să amintim și faptul că, la TVR Cluj, am inițiat în urmă cu 14 ani emisiunea Stil de viață, sănătate și boală, care a ajuns în prezent la peste 300 de ediții. Organizator este Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, cu o largă colaborare multidisciplinară și multiprofesională.
Cui adresați elogiul final?
Doresc să îi elogiez pe cei care au înțeles sau vor înțelege că sănătatea este generată prin alianța științei domeniilor care o compun. Universalitatea sănătății, obiectiv stabilit de către Organizația Mondială a Sănătății, ar reprezenta victoria demnității științei.
Semenilor ce le propuneți?
Lor le adresez un îndemn: îndrăgostiți-vă de sănătate! La braț cu ea, veți putea și veți ști să iubiți viața.
Vă mulțumesc, stimate domnule profesor, și La mulți ani! Pentru că ați moderat de curând (20 iunie) cea de-a 240-a Gală Medicină-Artă-Cultură, care a fost onorată de prezența academicianului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, vă reamintim bucuria acestei reîntâlniri apelând la o fotografie memorabilă.
Interviu realizat de Iulia GHIDIU
Articolul Interviu cu profesorul emerit dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române: Elogii pentru medicină, sănătate și stil de viață sănătos apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
