Începând cu 1 ianuarie 2026, fermierii și crescătorii de animale din România, structurați ca activitate în cooperative, asociații și persoane fizice, se vor confrunta cu o serie de modificări fiscale, parte a unei noi legi adoptate, care vizează creșterea impozitelor pe proprietăți și venituri, precum și eliminarea unor facilități. Iată principalele schimbări fiscale care vor afecta sectorul zootehnic și agricol în 2026:
– Fermierii vor plăti taxe mai mari pentru clădirile și construcțiile aferente exploatațiilor, inclusiv silozuri și depozite.
– Eliminarea facilităților la cooperative: se propune anularea scutirilor de impozit pe profit, venit și clădiri pentru cooperativele agricole.
– Impozitarea proprietăților: modificările fiscale vizează creșterea impozitelor pe proprietăți, atât la fermierii individuali cât și la cooperative.
– Obligații sporite pentru primării: începând cu 2026, primăriile sunt obligate să transmită trimestrial date stricte despre crescătorii de animale.
În paralel cu creșterea taxelor, APIA a anunțat că subvențiile pentru zootehnie aferente anului 2025 vor avea finalizarea la 31 ianuarie 2026. De asemenea, cererile pentru ajutorul de stat în creșterea animalelor pentru 2026 au fost deschise anul trecut, dar termenul limită a fost decembrie 2025. Conform datelor disponibile la începutul anului 2026, crescătorii de animale vor plăti taxe mai mari în 2026, în special prin creșterea impozitelor pe infrastructura fermei și active, nu prin taxe directe per animal de producție.
De fiecare dată ni s-a spus: Nu sunt bani!
Mihai Horvath este președintele Cooperativei Someș – Arieș, deținătoarea a 100 de capete de vaci, dintre care jumătate sunt junici. Acesta a declarat pentru cotidianul Faclia: „În legătură cu ultimele măsuri luate de guvern în dreptul fermierilor, îndiferent sub ce formă de organizare își duc aceștia activitatea, din nefericire nu se poate face mai nimic. Și noi, fermierii, cei care asigurăm în bună măsură hrana românilor, suntem tratați, cum se zice, „în rând cu lumea”. Am făcut tot ce am putut pentru a ne manifesta nemulțumirile, am protestat, s-au scos tractoarele pe străzi, am coalizat cu fermierii din Franța, am avut întâlniri cu ministrul Agriculturii, am expediat guvernului propunerile noastre dar, din păcate, nimeni nu a ținut cont de nimic. Am epuizat toată gama de proteste. De fiecare dată ni s-a spus: nu sunt soluții pentru că nu sunt bani!” -menționează Mihai Horvath.
Fermele o duc tot mai greu. Mai rentează?
Președintele Cooperativei Someș- Arieș adaugă: „Noi, fermierii din România, suntem tot mai puțini, tot mai divizați și parcă tot mai apăsați cu taxe și impozite, la care se adaugă eliminarea facilităților. Nu știu, parcă cineva nu ne mai dorește. Fermele de animale o duc tot mai greu. Stai și te gândești cât de rentabilă mai este o astfel de opcupație. La nivelul nostru, în România, am ales soluții de protest după posibilitățile noastre. Am văzut cum au protestat femierii francezi pe străzi, cu tractoarele. Ca potențial de protest noi însă nu ne putem compara cu ei. Francezii sunt lideri în Europa în ceea ce privește protestele. De altfel forța lor economică, ponderea lor în economia franceză, au un potențial care nu poate fi neglijat. Noi am ieșit, ca și ei, cu tractoarele în stradă, dar nu ne putem compara cu ei. Așa cum este bugetul țării la ora actuală și așa cum abordează guvernul criza economică și financiară, nu cred că spre noi se mai pot îndrepta facilități. Sunt în țara asta chestiuni mult mai grave, care ar trebui rezolvate la capitolul „urgențe”. Și totuși nu se rezolvă, cu atât mai puțin problemele noastre. Deși noi suntem cei care asigurăm o bună parte din hrana populației.
Prețul laptelui la poarta fermei: o sfidare
Mihai Horvath precizează: „Pentru noi, fermierii din cooperative, cea mai stringentă problemă este una cronică, o problemă care de peste două decenii trenează și nici un guvern nu a rezolvat-o. Noi avem fermă de vaci, iar prețul de achiziție al laptelui este o sfidare a muncii noastre. Dacă prețul de achiziție al laptelui la poarta fermei ar fi corect, echitabil, nu am mai avea nevoie nici de subvenții, nici de alte facilități. Ne-am descurca. Dar din păcate prețul laptelui nu a reprezentat pentru guvernanți o preocupare. Numai că piața de resort este invadată de produse de import care surclasează fermierul român, îl împing spre sărăcie.Subvenția nu este necalibrată, este pentru toată lumea la fel. Ungaria, Polonia, Croația, Germania, Franța sunt țări care s-au întrecut în facilități acordate fermierilor, indiferent de forma lor de organizare. Guvernele acestor țări au realizat că altfel nu te poți menține pe piața europeană, că produsele indigene vor fi înecate de importuri. Și au luat măsuri de protecție în dreptul fermierilor, astfel încât aceștia să facă față costurilor de producție!”
Multinaționalele dau trendul
„De aici apar cea mai mare parte a neajunsurilor. Noi, în România, nu avem o protecție prețurilor. Eu sunt convins că lucrurile sunt deja tranșate, indiferent de opiniile fermierilor români. Eu nu pot să imput nimic ministrului Agriculturii, care a încercat să ne ajute, să evite acordul Mercosur dar și el își are limitele lui. Mizele sunt foarte mari, iar România are piețe mici. Pentru ei nu reprezentăm mare lucru. Nici ca breaslă, nici la țară. Ce înseamnă fermierul român pentru liderii europeni? Nimic. Zootehnia este slabă, agricultura respiră greu. Multinaționalele dau trendul, atât în industrie, cât și în agricultură. Noi suntem prea mici. Așa este România acum. De aici și statusul care îl avem, din păcate !” spune Mihai Horvath, președintele Cooperativei Someș – Arieș.
Beniamin Pascu
Articolul Mihai Horvath, președintele Cooperativei Someș – Arieș: Pe noi, fermierii români, cineva nu ne mai dorește! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
