Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca se pregătește să găzduiască o construcție cu o puternică încărcătură istorică și simbolică: o casă evreiască de la începutul secolului XX, provenită din localitatea Cămârzana, județul Satu Mare. Demontată cu grijă și transportată recent la Cluj, casa va fi reconstruită, cel mai probabil, în cursul acestui an, devenind un reper unic al memoriei evreiești în cadrul muzeului în aer liber.
Construcția, aflată în prezent depozitată în condiții de siguranță în incinta parcului, a aparținut familiei Weinstein – Samuel Weinstein, soția sa și cei opt copii – membri ai comunității evreiești din Țara Oașului, deportați în 1944 în lagărele de exterminare naziste. După deportare, casa a rămas în folosința unei familii românești, iar în anii ’80 a fost donată Muzeului Județean Satu Mare, fără a putea fi însă valorificată din punct de vedere muzeologic.
Proiectul aducerii casei la Cluj aparține artistului Belu-Simion Făinaru și este realizat cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Consiliului Județean Cluj. Ultimul transport de mare capacitate, constând în bârne și scânduri masive din lemn, a ajuns la Cluj la sfârșitul săptămânii trecute, marcând finalizarea unei operațiuni logistice complexe, realizate cu patru camioane.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, subliniază importanța simbolică a acestui demers: „Parcul nostru etnografic este și trebuie să rămână un spațiu depozitar al memoriei noastre colective. Este un moment care aduce o completare necesară și binevenită, ce oferă o nouă pagină din istoria noastră comună vizitatorilor. Îi așteptăm pe clujeni în Parcul Etnografic pentru a cunoaște mai bine lumea bunicilor noștri”.
Casa evreiască din Cămârzană – o poveste în desfășurare
Deși casa nu a fost încă remontată, parcursul ei este deja o poveste despre responsabilitate culturală și recuperare a memoriei. De-a lungul timpului, construcția a fost mutată de pe amplasamentul inițial pe un teren privat, devenind vulnerabilă și amenințată cu pierderea definitivă. Redescoperirea ei a fost posibilă datorită inițiativei artistului Belu-Simion Făinaru, profesor la Universitatea din Haifa și director al Bienalei Mediteraneene, alături de artistul Flavius Lucăcel. Un rol esențial în susținerea proiectului l-a avut și Adrian Crivii, cunoscut pentru implicarea sa constantă în proiecte socio-culturale.
Din perspectivă muzeologică, transferul într-un muzeu în aer liber a fost considerat soluția optimă. Potrivit managerului Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, amplasarea în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” va permite conservarea profesionistă a construcției din lemn, cercetarea acesteia și accesul publicului larg. În același timp, casa va deveni un monument reprezentativ pentru istoria evreilor din această regiune și un punct de dialog cultural și educațional.
Demersul a fost posibil și datorită sprijinului autorităților din județul Satu Mare. Printr-o hotărâre adoptată în octombrie 2025, Consiliul Județean Satu Mare a aprobat darea în folosință gratuită, pentru o perioadă de 15 ani, a bunului muzeal „Casa Cămârzana” către Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Proiectul a beneficiat de susținerea directorului Muzeului Județean Satu Mare, Liviu Marta, și a președintelui Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba. De asemenea, compania Prodexim, prin directorul său Petru Mureșan, a asigurat transportul și suportul logistic, alături de Grupul Darian, AB Grup Construcții și numeroși colaboratori.
O sculptură a memoriei
Pentru Belu-Simion Făinaru, casa este mai mult decât un obiect de patrimoniu: este o „sculptură monumentală a memoriei”. După remontare, ea va funcționa ca un memorial viu dedicat comunităților evreiești din Transilvania, profund afectate de Holocaust. „Această casă este un semn al vieții – al vieții de familie, al modului de viață evreiesc și al integrării într-o comunitate locală. Astăzi, după aproape 80 de ani, ea revine pentru a spune o poveste care nu trebuie uitată”, afirmă artistul.
Inițiativa se bucură de interesul și susținerea Academiei Române, a Comunității Evreilor din Cluj, a Rețelei Naționale a Muzeelor din România, precum și a unor istorici, artiști și oameni de cultură din țară și din străinătate. Odată reconstruită, casa evreiască din Cămârzana va completa patrimoniul Parcului Etnografic clujean cu o pagină esențială de istorie, memorie și dialog intercultural.
HINT
”Amplasarea în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” va permite conservarea profesionistă a construcției din lemn, cercetarea acesteia și accesul publicului larg. În același timp, casa va deveni un monument reprezentativ pentru istoria evreilor din această regiune și un punct de dialog cultural și educațional”, Tudor Sălăgean.
Articolul O casă evreiască salvată din uitare îmbogățește patrimoniul Parcului Etnografic din Cluj-Napoca apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
