Proiectul de metrou de la Cluj-Napoca are o nouă sursă de finanțare. Primarul Emil Boc a anunțat, marți, că a semnat luni, împreună cu ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, un act adițional la contractul de finanțare a metroului pentru finanțarea acestui obiectiv și din obligațiuni verzi, pe lângă finanțarea din PNRR. Potrivit edilului, faptul că de acum acest proiect are componenta verde „se deschid foarte multe uși”.
„Această nouă sursă de finanțare prin obligațiuni verzi acoperă atât cheltuielile prezente cât și cheltuielile viitoare”, a spus edilul. Emil Boc a precizat că actul adițional prevede că asigurarea finanțării din împrumuturile contractate de România din emisiunile de obligațiuni verzi se va realiza pe toată durata de implementare a proiectului, conform legislației în vigoare. „Cu alte cuvinte, de astăzi, mai avem o sursă certă de finanțare a proiectului pentru metrou. Finanțarea din PNRR este menținută. Pe lângă această sursă de finanțare avem pentru prezent, iar când mă refer la prezent am în vedere actualul contract care are valabilitate până în 29 decembrie 2026 și care acoperă obligațiunile verzi, PNRR-ul și, așa cum scrie în acest contract, finanțarea proiectului este asigurară din aceste surse dar și din altele precum POR, Programul de Transporturi și fondurile bugetare. Vreau public să mulțumesc domnilor miniștri Grindeanu și Boloș. În egală măsură să mulțumesc domnului Ciucă și domnului Ciolacu pentru că toți au fost partea soluției, nu partea problemei. E foarte greu în țara asta că găsești oameni care să rezolve probleme și pe care să îi ai parteneri. Dincolo de lucrurile care ne despart, când e vorba de lucruri importante pe termen lung avem capacitatea de a lucra împreună, de a fi partea soluțiilor”, a precizat Emil Boc.
Edilul a explicat că până în acest moment, Guvernul României a plătit, prin intermediul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, antreprenorului care realizează metroul de la Cluj suma de 288 de milioane de euro. Totodată, Primăria Cluj-Napoca a plătit, conform primarului, până în acest moment din fonduri locale 388.000 €. Potrivit lui Boc, aceste cheltuieli acoperă exproprieri de 56 de milioane de euro, avans 216 de milioane € și 14 milioane de euro sunt alte plăți. „Antreprenorul a prezentat un film cu acele cârtițe pregătite să fie trimise la Cluj și care vor ajunge în această toamnă pentru a fi montate. Deci aș vrea să se înțeleagă că este o chestiune extrem de serioasă pe care o avem în față, iar faptul că acest proiect are componenta verde ne deschide foarte multe uși. Când a început proiectul de metrou, nu era PNRR, nu era dimensiunea europeană atât de accelerată pe componenta verde nepoluantă și politica de decarbonizare.
Ultimul raport a lui Mario Draghi prezentat Comisiei Europene pune accent pe decarbonizare și pe finanțarea proiectelor care au componenta verde”, a punctat primarul.
Emil Boc a explicat că discuțiile tehnice din ultima perioadă legate de faptul că nu s-a respectat procedura de licitație în cazul metroului de la Cluj sunt infirmate de un raport al Curții de Conturi realizat pentru a se urmări în ce măsură a fost asigurată transparența în timpul licitației.
„Există o discuție tehnică între Comisia Europeană și Guvernul României cu privire la finanțările din PNRR. A fost în discuție faptul că nu s-a respectat în această procedură corelarea dintre Autoritatea Națională de Achiziții Publice și Jurnalul Oficial al UE(JOUE), unde se publică toate anunțurile europene. Pentru asta s-a făcut un audit al Curții de Conturi care arată că nu a fost încălcată transparența și egalitatea de tratament”, a menționat primarul.
Emil Boc a dezvăluit că au fost unele discontinuități tehnice din cauza incompatibilității dintre platforma SEAP și platforma Jurnalului Oficial al UE. Primarul a arătat că toate aceste aspecte nu i se pot imputa Primăriei Cluj-Napoca deoarece autoritatea contractantă are obligația de a utiliza doar platforma națională pentru licitații(SEAP) iar comunicarea dintre cele două platforme nu se află în responsabilitatea autorității contractante.
„Anunțurile de tip erată au fost publicate în SEAP de Primărie și transmise spre publicare la Jurnalul UE prin intermediul SEAP, având posibilitatea să fie accesate de toți potențialii ofertanți. Noi-primăria nu avem contact direct cu Jurnalul oficial al UE. Noi comunicăm prin SEAP și am bifat în transmiterea către SEAP și trimiterea către Jurnalul Oficial al UE, lucru care a fost confirmat de Jurnalul Oficial al UE. Numai că discontinuitatea tehnică dintre formularele de la SEAP și formularea de la JOUE au produs unele chestiuni tehnice care nu ni se datorează nouă, fiind o problemă de incompatibilitate între două sisteme, cel al României și cel al UE, disfuncționalități confirmate de Autoritatea pentru Digitalizarea României. Pentru publicarea anunțurilor, autoritatea contractantă are obligația de a utiliza platforma națională. Comunicarea dintre cele două platforme nu se află în responsabilitatea autorității contractante.
Discuțiile legate de nerespectarea transparenței în timpul procedurilor de licitație nu este fondată pentru că primăria a parcurs toate etapele prevăzute de legislație”, a conchis Emil Boc.
Cosmin PURIȘ
