Senatorul AUR, Petrișor Peiu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă ce s-a desfășurat la Cluj Napoca, vineri, că în privința proiectelor de anvergură ale Clujului – centura metropolitană și metroul – „…pentru care s-au purtat atâtea discuții, era de la sine înțeles că nu existau bani pentru amândouă. Administrația și grupul de influență de la Cluj trebuiau să-și aleagă un obiectiv pe care să-l finalizeze. Cum să faci metrou doar cu cele aproximativ 300 de milioane din PNRR? România a pierdut banii de metrou. Apoi, se știe că există o problemă: la Cluj subsolul este foarte sărat. Răcirea utilajelor de săpare să face cu apă. Amestecul de sol sărat cu apă creează o problemă serioasă constructorilor și ridică prețul investiției. Este clar că trebuia găsită o altă soluție tehnică adecvată: un metrou de suprafață, oricum altceva. Administrarea celor două proiecte a fost foarte proastă”.
Comisia trebuie să răspundă în fața legii
Peiu a adăugat: „Nu trebuie să analizezi situația foarte mult ca să realizezi așa ceva. Dovada? Scandalul cât casa la proiectul centurii metropolitane, în sensul în care acea firmă din Bosnia – Herțegovina – Republica Srpska susține că i s-au folosit datele în mod ilegal, aceasta nedându- și acordul de susținere a consorțiului care a câștigat licitația. Singurul proiect care se putea realiza la Cluj și care nu s-a pus în valoare dintr-o proastă administrare este cel referitor la reabilitarea căii ferate Cluj Napoca – Episcopia Bihorului. Faptul că primul oraș al Transilvaniei, Cluj Napoca, și cel de-al treilea oraș, Oradea, nu sunt astăzi conectate de o cale ferată, și nici prea curând nu vor fi, este o problemă de administrare zonală defectuoasă. Trebuie să admitem că la această lucrare ceva este în neregulă. Proiectul acesta în 5 ani se putea finaliza dar astăzi întârzierile sunt foarte mari. Dacă s-ar fi dovedit mai multă rațiune iar experții ar fi fost ascultați atunci când s-a făcut PNRR-ul, nu cred că se ajungea la o astfel de situație. Revin acum: în ceea ce privește licitația centurii, iertați-mă, dar în momentul în care un document este fals și totuși pus la dosar, toată comisia care a validat existența acelui document trebuie să răspundă în fața legii. Nici nu vreau să mă gândesc ce consecințe vor fi dacă se va ajunge la proces și se vor dispune daune împotriva primăriei”.
Ordonanțele de urgență modifică zeci de legi
Tot Petrișor Peiu a specificat faptul că modul în care este condusă la ora actuală România, prin ordinanțe de urgență, este nefiresc și riscant: „Aceste ordonanțe de urgență modifică, fiecare dintre ele, câteva zeci de legi. Ca urmare este dificil de înțeles cum se poate așeza o democrație solidă pe un sistem în care vii cu un act normativ și modifici un întreg segment de legi. Cele două ordonanțe de urgență, cea privind reforma administrativă și așa-zisul pachet de relansare economică, au venit foarte târziu. Acestea au fost anunțate ca fiind o urgență acum 8 luni și ei vin cu ele abia acum. Dacă era într-adevăr o urgență, de ce nu s-au prezentat ordonanțele acum 8 luni? Dacă nu erau urgențe, de ce măsurile sunt anunțate prin ordonanță? O altă problemă importantă este caracterul eclectic al celor două acte normative, adică se vede de la distanță că nu există o linie directoare, o coerență între cele două ordonanțe!”
Suntem la prăpastia recesiunii, dar ei nu recunosc
Senatorul AUR a adăugat: „Cât privește pachetul de relansare economică. Trebuie să observăm următoarele lucruri: în primul rând mărimea acestui pachet este de aproximativ două miliarde de lei. Sau cel puțin guvernul asta promite. Noi avem un PIB de două mii de miliarde de lei. Asta înseamnă că intensitatea măsurilor de relansare ajunge la unu la mie din PIB-ul României. Or niciodată nu s-a înregistrat o sumă atât de scăzută. Ce efecte pozitive poți obține cu unul la mie din PIB? Apoi, mediul de afaceri a fost afectat de creșterea puternică a nivelului impozitărilor și de schimbarea claselor de impozitare, lucru care a făcut atingere mai ales IMM-uri. Neglijând efectele negative ale creșterii impozitării – și mai cu seamă taxele de consum – s-a ajuns la prăpastia recesiunii, deși ei nu recunosc. Iar acum culmea: guvernul vine și promite ajutoare de stat pentru companiile mari, IMM – urile fiind lăsate deoparte, adică tocmai acele companii care nu au fost afectate de creșterea taxelor de consum. O anomalie! În opinia noastră acest guvern a făcut prea puțin, prea târziu și prea încurcat”.
Derapaj democratic grav, abuziv și agresiv
La rându-i, Niculina Stelea, senator AUR, a atacat direct ordonanța privind adminsitrația publică, emisă de Guvernul Bolojan: „Ordonanța aceasta modifică nu mai puțin de 50 de legi. Dar , așa cum a spus și Consiliul Economic și Social, nu putem vorbi de un act constituțional. De ce a ales Bolojan să facă asta? Pentru că poate fi atacat doar de avocatul poporului. Nu știu dacă atacarea ordonanței va avea loc, mai ales că se discută tot mai mult schimbarea avocatului poporului. Nicăieri în lumea civilizată nu se face o schimbare profundă a unor legi prin ordonanțe: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, Legea Finanțelor Admisnitrative Locale, Legea Finanțelor Publice, Legea Învățământului, Legea Salarizării Unitare și altele. Este a modificare abuzivă și a agresivă a legislației. Vorbim de un derapaj democratic grav!”
Administrație politizată și plombată cu oportuniști
Un alt aspect abordat de Niculina Stelea s-a referit la politizarea administrației: „Prin ordonanță de urgență, guvernul pretinde o reformă în rândul funcționarilor publici. Este o așa- zisă reformă lăsată la mâna celor care sunt decidenți. Dar decidenții sunt, cei mai mulți, oameni numiți politic. Or să treci de la o evaluare a îndeplinirii obiectivelor de fiecare angajat, la o evaluare generală, super-fluu, lăsată la mâna decidentului politic este absurd. Dacă funcționarul profesional este foarte bun, dar incomod, este înlocuit imediat de un oportunist. Social, ordonanța are efecte sociale foarte grave: executarea silită a indemnizațiilor de handicap și ale veniturilor minime de incluziune. Oamenii cu probleme, cei cu dizabilități vor fi profund afectați. Creanțele fiscale ale cetățenilor vor putea fi vândute, din ianuarie 2027, unor firme de recuperare, care vor recuperara detoriile cu marjă consistentă de profit. Plus cheltuielile de executare silită. De pildă, un vârstnic pensionar, care are de plătit un impozit de aproximativ 270 de lei pentru locuință, dacă nu reușeșete în timp util, o va face recuperatorul, dar vârstnicul va trebui să plătească chiar și 1000 de euro. Cinic, dar asta „rezolvă” ordonanța”.
Beniamin Pascu
Articolul Petrișor Peiu la Cluj Napoca: Administrarea proiectelor „Metrou” și „Centură metropolitană” a fost foarte proastă apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
