Începând cu ediția din acest an, una aniversară TIFF.25, care va avea loc între 12 și 21 iunie 2026, la Cluj-Napoca, Festivalul Internațional de Film Transilvania va introduce Premiul Janovics Jenő, anunță organizatorii care mai subliniază că distincția, dedicată memoriei lui Janovics Jenő, pionier al cinematografiei clujene și europene, va fi acordată anual unei personalități mondiale care a marcat cinemaul prin spirit de pionierat, viziune și capacitatea de a deschide drumuri noi în industrie.
Creatorul „Hollywood-ului transilvănean”
Citând aceleași surse, iată și marea sa contribuție la dezvoltarea cinemaului. Numele lui Janovics Jenő (1872 – 1945) este strâns legat de începuturile cinematografiei din Cluj – și din această parte a Europei. Om de teatru, director al Teatrului Maghiar din oraș, Janovics a înțeles extrem de devreme că filmul nu este o curiozitate tehnică, ci noua artă populară a secolului XX. La începutul anilor 1910, când cinemaul era încă un experiment ambulant, el a transformat Clujul într-un centru de producție. În 1913, Janovics inițiază primele filmări de ficțiune realizate aici, în colaborare cu compania franceză Pathé, la Sárga csikó (Mânzul șarg), producție care ajunge să circule internațional și demonstrează că filmele se pot produce și exporta din Transilvania, nu doar din marile capitale europene. În anii următori creează sau sprijină mai multe companii locale de producție – în 1914 înființează Studioul Janovics, în 1915 Casa de filme Proja, în 1916 Casa de film Corvin, iar în 1917 Casa de producție Transsylvania. A dezvoltat infrastructura (a transformat teatrul de vară, Teatrul Maghiar de astăzi, în cinema) și a format echipe tehnice și actori de film. Sub patronajul său au lucrat regizori care vor ulterior au devenit figuri majore ale cinemaului mondial, printre care Mihály Kertész, devenit la Hollywood Michael Curtiz, autorul celebrului Casablanca, și Alexander Korda, viitorul fondator al industriei britanice moderne de film. Între 1913 și începutul anilor ’20, la Cluj se realizează peste 60 de filme mute – melodrame, adaptări literare, filme istorice – iar orașul devine unul dintre cele mai active centre cinematografice din Europa Centrală.
Moștenirea lui Janovics rămâne decisivă: el a creat primul ecosistem cinematografic din regiune, a format profesioniști, a conectat producția locală la rețele internaționale și a demonstrat că filmul poate deveni industrie culturală în regiune. A pus Clujul pe harta cinemaului european înainte ca ideea unei industrii românești de film să fie stabilă.
De-a lungul anilor, figura lui Janovics Jenő a fost frecvent evocată în cadrul TIFF: de la proiecții speciale cu operele sale, prezentate sub formă de cine-concerte – Világrém (Din grozăviile lumii) sau A tolonc (Escortata, r. Michael Curtiz) pe care l-a produs – la lansări de carte, expoziții sau proiecția documentarului Janovics Jenő, un Pathé maghiar (r. Balint Zagoni). Din 2026, numele lui va fi legat mereu de festival, prin acest trofeu omonim, informează aceiași reprezentanți.
Articolul Premiul Janovics Jenő, distincție nouă acordată la TIFF apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
