Șerban Precup este unul dintre cititori tineri fideli ai ziarului Făclia de Cluj. Vorbește trei limbi străine: engleză, germană și georgiană, dar cunoaște și limbile vechi: sumeriană, babiloniană, hitită pe care le-a învățat la studii în Germania. După nouă ani petrecuți în străinătate la studii, fidelul cititor al Făcliei, în vârstă de 28 de ani, s-a întors acasă pentru a oferi din experiența acumulată comunității în care a crescut. Încă din copilărie, când Șerban își petrecea mult timp alături de bunicii săi, adesea îi vedea pe aceștia citind ziarul clujean. Fiind inspirat de bunici, a preluat din obiceiurile lor și crescând le-a adoptat modului său de viață. Acasă încă mai păstrează, și azi, câteva numere ale ziarului Făclia din anul 1988, cu articole despre meciurile U Cluj-Dinamo București, dar și numere din anii 1990, ilustrate în culorile albastru și negru, cu articole din perioada „capitalismul sălbatic”.
Trăind în era digitalului, dar educat în spiritul lecturii încă din copilărie tânărul Șerban Precup n-a renunțat să se informeze în continuare din paginile tipărite ale ziarului: „M-a prins febra cititului din ziare. Îmi place să citesc, să fiu informat. Nu-mi place să citesc digital tot timpul. Și atunci este o alternativă binevenită. Să poți să simți pagina ziarului și nu să fi bombardat de reclame și cookies”. Astfel, din anul 2012, tânărul a început să cumpere o serie de ziare: Făclia de Cluj, Monitorul de Cluj, Transilvania Reporter, Adevărul. În timp, unele au dispărut treptat de pe piață, altele, afirmă Șerban, „s-au deprofesionalizat” și, din anul 2015, a rămas fidel ziarului Făclia, făcându-și abonament.
Fidel Făcliei de Cluj și în străinătate
Fiind la studii în Germania, timp de nouă ani, tânărul Șerban Precup nu a avut întotdeauna acces la ziarul tipărit Făclia. Însă i-a rămas fidel continuând să citească Făclia online. În timpul pandemiei Covid, între anii 2020-2021, revenind acasă pentru câteva luni Șerban și-a refăcut abonament la Făclia. Iar după ce cotidianul nostru a introdus sistemul online de cumpărare, tânărul clujean aflat în Germania a citit Făclia achiziționând edițiile ziarului în format pdf. Șerban a citit și cărțile promovate de Făclia, în acest sens amintind volumul coordonat de președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, „Făclia Unirii celei Mari. Gânduri de Centenar”, proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri.
Ceea ce a apreciat Șerban de-a lungul timpului la ziarul Făclia de Cluj este mai ales varietatea tematicii abordate: „Îmi place foarte mult că în Făclia se separă bine opiniile de reportaj, ceea ce la alte publicații nu găsești. La multe publicații apare direct opinia, care nu este marcată ca atare, ci este publicată drept adevăr, spre exemplu la G4media sau altele. În Făclia, îmi place mult tematica. Pot găsi informații din întreg județul Cluj, de exemplu articole despre sate precum Mărișel. Pot citi despre alegerile locale și găsi liste electorale când este sezonul. Pot afla despre evenimente ale unor comunități din județul Cluj, din orașele Gherla, Dej.
Cum pot ziariștii să modeleze
Unul dintre redactorii Făcliei l-au influențat în susținerea comunității armene: „Îmi place când Szekely Csaba scrie despre satele din jurul orașelor Gherla, Dej. Despre multe dintre aceste sate am aflat din aceste articolele din Făclia. Apreciez foarte mult când Szekely Csaba scrie despre evenimente culturale ale minorităților naționale, precum minoritatea armeană, unde am ajuns să fiu membru susținător datorită ziaristului Szekely Csaba. De asemenea, citesc rubrica sportivă. Nu știu cine o realizează acum, demult știu că o semna Demostene Șofron”.
Despre modul cum arată azi Făclia de Cluj, Șerban spune că „ziarul a rămas neschimbat, în sensul bun”, „și-a păstrat formatul nu ca alte ziare din Cluj-Napoca care au ajuns pur și simplu o hârtie veche alb-negru”, „nu ca alte publicații care au dispărut complet din print sau cu apariții mult mai rare sau sărăcăcioase, precum de exemplu „Adevărul”, care din A2 a ajuns A3, reducându-și formatul”. În special, fidelul cititor apreciază că Făclia s-a adaptat vremurilor, știind să-și păstreze linia: „Îmi place structura care a rămas, că nu s-a făcut economie la rubrici, că s-au găsit alternative de finanțare. Într-un fel Făclia ține pasul cu vremea fără să-și piardă caracterul”.
Reîntors acasă pentru a dărui din experiență comunității
Tânărul Șerban Precup a absolvit Colegiul Național „George Coșbuc” Cluj-Napoca, în limba germană. El vorbește trei limbi străine engleză, germană și georgiană, dar cunoaște și limbile vechi, sumeriană, babiloniană, hitită, etc, pe care le-a învățat ca student în Germania studiind Arheologia orientului apropiat antic. Tot în străinătate și-a aprofundat studiile în domeniu absolvind un master. În același timp, îi place foarte mult limba română despre care spune că este foarte frumoasă.
După nouă ani de studiat și trăit în străinătate, Șerban s-a întors acasă dorind să dăruiască din experiența sa comunității clujene. „Am revenit înapoi în țară pentru a fi alături de familie și pentru a da o șansă României, încercând să intru în învățământ. Merită încercat ca să nu ai regrete că nu ai făcut tot ce-ai putut. Mi-ar plăcea să predau istorie, educație civică, istoria Germaniei. Vreau să dau ceva comunității care m-a crescut”, spune acesta.
Tia SÎRCA
Articolul Șerban Precup: Ziarul Făclia ține pasul cu vremea fără să-și piardă caracterul apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
