În 24 ianuarie 2026 s-a împlinit un an de când Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate de la Muzeul Drents din Olanda, în cadrul unui jaf organizat. Piese inestimabile de patrimoniu, artefactele au fost sustrase în penultima zi a unei expoziții, autoritățile arestând ulterior suspecți. România a încasat 5,7 milioane euro, valoarea asigurării.
La un an de la dispariția acestor obiecte extrem de importante pentru patrimoniul cultural național, la solicitarea unui parlamentar clujean, Ministerul Culturii a prezentat măsurile pe care le-a luat în acets timp și planurile menite să prevină astfel de situații.
De la sesizarea Interpol și demiterea conducerii Muzeului Național de Istorie, până la revizuirea cadrului normativ, Ministerul Culturii caută soluții pentru recuperarea pieselor clasate la categoria Tezaur și pentru securizarea viitoarelor expoziții externe.
Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie a României susține în documentul transmis paralemntarului că au depus și continuă să depună toate diligențele pentru recuperarea celor patru artefacte (coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice spiralate din aur) furate din expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver”, organizată la Drents Museum din Assen, Regatul Țărilor de Jos.
„Documentele referitoare la exportul temporar au fost transmise Inspectoratului General al Poliției Române, instituție care anchetează cazul. Pentru soluționarea dosarului, autoritățile competente din țara noastră colaborează cu instituțiile omoloage din Regatul Țărilor de Jos.
Ca urmare a furtului celor patru bunuri culturale mobile clasate în categoria juridică tezaur a patrimoniului cultural național mobil, Ministerul Culturii a luat o serie de măsuri, din care amintim: colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției Române, Corpul de Control al Prim-Ministrului, Ministerul Justiției, Institutul Național al Patrimoniului, Autoritatea Vamală din România, serviciile deconcentrate și muzeele subordonate Ministerului Culturii; colaborare cu autoritățile din Țările de Jos pentru inițierea notificării prin sistemul IMI (Sistemul european de informare al pieței interne); înscrierea bunurilor în baze de date precum: ARCHEO, Muzeul Virtual al Obiectelor Furate (UNESCO) și Registrul bunurilor culturale distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal; constituirea și participarea la diverse grupuri de lucru, comisii și celule de criză; Analizarea cadrului normativ existent și formularea de propuneri de modificare a acestuia pentru asigurarea unei mai bune securități a bunurilor culturale mobile exportate temporar. Proiectele sunt publicate pe website-ul ministerului: https://www.cultura.ro/proiecte-acte-normative/; demiterea domnului Ernest Oberländer-Târnoveanu de la conducerea Muzeului Național de Istorie a României din București.
Ministerul Culturii va comunica în mod obiectiv și transparent informațiile de interes public privind artefactele furate, fără a impieta cercetarea aflată în derulare”, arată ministerul condus de Demeter Andras.
Nu am învățat nimic
În ciuda atentatului din Olanda asupra patrimoniului cultura național românesc, Ministerul Culturii continuă să trimită la expoziții în străinătate piese din tezaurul național.
Astfel, în aceatsă perioadă sunt expuse mai multe astfel de piese la expoziția „Attila, the Hun – Myth and Reality”, organizată la sediul Muzeului Național Maghiar din Budapesta, Ungaria. Expoziția este deschisă până în 12.07.2026. La expoziție participă și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, condus de Felix Marcu și unde lucrează Csok Zsolth, consilierul personal a lui Andras Demeter, dar și al președintelui UDMR, Kelemen Hunor. Este vorba de 14 bunuri mobile de patrimoniu.
A mai dat curs solicitării și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. S-a solicitat să fie exportate în Ungaria și câteva piese din Tezaurul „Cloșca cu Puii de Aur”, de la Muzeul Național de Istorie din București.
Însă directorul de la acea vreme Ovidiu Țentea a refuzat să dea curs solicitării.
Abordarea lui Ovidiu Țentea vis-a-vis de solicitarea Budapestei de a trimite piese din tezaurul „Cloșca cu Puii de Aur” pentru expoziția „Attila, The hun-Myth and Reality”, este mai mult decât explicabilă, ținând cont de lovitura pe care a primit-o patrimoniul cultural național, în Olanda, prin furtul celor patru obiecte de tezaur. Normal și firesc era ca după acel jaf, România să interzisă total scoaterea din țară a obiectelor de mare valoare patrimonială și de tezaur, iar la expozițiile internaționale să trimită doar copii așa cum fac multe țări civilizate care își respectă patrimoniul. Dacă decidenții politici nu au înțeles acest lucru, Ovidiu Țentea se pare că a fost extrem de precaut, asumându-și decizia de a refuza scoaterea din țară a pieselor din tezaurul „Cloșca cu Puii de Aur”. Mai mult, nu a fost impresionat nici de adresele trimise de directorul muzeului din Budapesta, unde, era menționat sugestiv actualul secretar de stat Koppány Bulcsú Ötvös.
Se pare că acest refuz a deranjat foarte tare, Muzeul Național de Istorie a României fiind singura instituție care nu a dat curs solicitării părții ungare.
Cosmin PURIȘ
Articolul Un an fără coiful de aur de la Coțofenești. România repetă aceleași greșeli apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
