EFE
Războiul din Ucraina, care durează deja de patru ani, a devenit un conflict ca un ghimpe în inima Europei şi, deşi l-a plasat în fruntea agendei sale internaţionale, preşedintele american Donald Trump nu a reuşit să-l descurajeze pe preşedintele rus Vladimir Putin de la ambiţiile sale anexioniste.
Trump, care s-a lăudat în timpul campaniei electorale care l-a adus din nou la Casa Albă în 2025 că va pune capăt războiului în 24 de ore, a recunoscut în cele din urmă complexitatea situaţiei: „Nu este o situaţie uşoară, trebuie să vă spun. Ce dezastru”.
În timpul reuniunii Consiliului pentru Pace, a cărui sesiune inaugurală a avut loc joia trecută la Washington, Trump a recunoscut dificultatea de a obţine pacea în Ucraina, în ciuda bunelor sale relaţii cu Putin. „Am crezut că va fi uşor”, a recunoscut republicanul, care abia a menţionat acest război în desfăşurare care ameninţă stabilitatea Europei.
Rolul Statelor Unite pe parcursul celor patru ani de război s-a schimbat de la sprijinul iniţial acordat de administraţia preşedintelui democrat Joe Biden – între februarie 2022 şi decembrie 2024, aceasta a alocat aproape 200 de miliarde de dolari în ajutor militar, economic şi umanitar -, până la schimbările de poziţie ale lui Trump în relaţia sa cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Sosirea magnatului la Casa Albă a deschis un ciclu de tensiuni politice cu Ucraina, care a culminat cu întâlnirea din Biroul Oval din februarie 2025, unde, în văzul tuturor, Trump i-a acuzat pe ucraineni că au provocat războiul.
Deşi relaţiile s-au îmbunătăţit ulterior, iar Trump l-a acuzat apoi pe Putin că nu vrea să pună capăt războiului, presiunea asupra lui Zelenski de a încheia războiul continuă.
„Ucraina ar trebui să se aşeze rapid la masa negocierilor”, a fost unul dintre ultimele mesaje pe care Trump i le-a transmis lui Zelenski, într-o altă demonstraţie a grabei sale de a pune capăt conflictului.
În fapt, Zelenski a declarat în februarie anul acesta că Statele Unite doresc ca războiul cu Rusia să se încheie în iunie.
Ultima tentativă de negocieri dintre Ucraina, Rusia şi Statele Unite, care a avut loc săptămâna trecută la Geneva, s-a încheiat fără progrese.
Iar posibilitatea unui acord de pace nu este văzută ca fiind iminentă de către experţi.
„Nu există niciun stimulent pentru Putin să pună capăt luptelor. Ucraina nu va accepta un acord care să impună cedarea regiunii Doneţk. Iar propunerile actuale nu oferă Ucrainei niciun fel de securitate pe termen lung”, a declarat pentru EFE David Marples, profesor de istorie la Universitatea din Alberta.
Marples consideră că, deşi „Statele Unite au oferit cel mai mare ajutor militar dintre toate puterile occidentale, a doua administraţie Trump a pus capăt oricărei speranţe de succes în încheierea războiului prin suspendarea furnizării de rachete şi avioane”.
Profesorul Vladislav Inozemţev este mai optimist în ceea ce priveşte rolul lui Trump şi posibilul sfârşit al conflictului. „Cred că Statele Unite au impus cele mai dăunătoare sancţiuni de până acum asupra exporturilor de petrol rusesc, care afectează considerabil economia” Rusiei, a apreciat el.
„Cred că cercul apropiat al lui Putin analizează cu atenţie opţiunea de a accepta planul lui Trump. Desigur, vor cere mai multe concesii, dar în cele din urmă conflictul ar putea fi rezolvat, deşi mă îndoiesc că acest lucru va pacifica Rusia timp de decenii”, subliniază Inozemţev.
În opinia sa, „chestiunea Ucrainei va modela relaţiile internaţionale timp de mulţi ani de acum încolo, iar o schimbare reală va veni doar odată cu moartea lui Putin”.
„Războiul de uzură va continua. Echipa actuală de emisari ai lui Trump nu este formată din diplomaţi experimentaţi” şi, „dacă Ucraina va supravieţui, va fi datorită sprijinului UE, Regatului Unit şi Canadei, nu al SUA”, conchide Marples.
HINT
Sosirea magnatului la Casa Albă a deschis un ciclu de tensiuni politice cu Ucraina, care a culminat cu întâlnirea din Biroul Oval din februarie 2025, unde, în văzul tuturor, Trump i-a acuzat pe ucraineni că au provocat războiul.
Secretarul general al ONU denunţă ascensiunea „legii celui mai puternic” în lume
AFP
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunţat luni ascensiunea „legii celui mai puternic”, calificând-o drept „un atac la scară largă în întreaga lume” împotriva drepturilor omului, desfăşurat inclusiv prin inteligenţa artificială.
„Această agresiune nu este comisă în secret sau prin surprindere. Are loc în plină zi, adesea sub conducerea celor mai puternici. În întreaga lume, drepturile omului sunt sacrificate, în mod deliberat şi strategic, şi uneori cu mândrie”, a deplâns Guterres în deschiderea unei sesiuni a Consiliului drepturilor omului la Geneva.
„Statul de drept este zdrobit de legea celui mai puternic”, a adăugat el, fără a numi o ţară sau un lider anume.
Iar „când drepturile omului se prăbuşesc, totul se prăbuşeşte”, a subliniat secretarul general al ONU, potrivit căruia trăim „într-o lume în care suferinţa în masă este acceptată (…), unde fiinţele umane sunt folosite ca monedă de schimb (…), unde dreptul internaţional este considerat un simplu inconvenient”.
Constatarea Naţiunilor Unite este sumbră: conflictele se înmulţesc, impunitatea se răspândeşte, drepturile omului sunt călcate în picioare, iar nevoile umanitare explodează, în timp ce finanţarea scade vertiginos, pe fondul reducerilor drastice ale ajutorului extern al SUA decise de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă.
Şi, mai atrage atenţia şeful ONU, „tehnologia – în special inteligenţa artificială – este utilizată din ce în ce mai mult în moduri care reprimă, exacerbează inegalităţile şi expun persoanele marginalizate la noi forme de discriminare, atât online, cât şi offline”.
Denunţând „braţul de fier care restrânge spaţiul civic”, Guterres a menţionat, printre altele, arestarea de jurnalişti şi activişti pentru drepturile omului, închiderea de ONG-uri, erodarea drepturilor femeilor şi excluderea persoanelor cu dizabilităţi.
„Democraţiile se erodează. (…) Migranţii sunt hărţuiţi, arestaţi şi deportaţi cu ignorarea totală a drepturilor şi a umanităţii lor. Refugiaţii sunt stigmatizaţi. Comunităţile LGBTIQ+ sunt denigrate. Minorităţile şi popoarele indigene sunt luate la ţintă”, a mai spus el.
Antonio Guterres, care îşi va părăsi funcţia la sfârşitul anului, după 10 ani în fruntea ONU, a amintit că perioada în care a crescut, „sub dictatura lui Salazar”, în Portugalia l-a învăţat că, atunci când drepturile omului „sunt încălcate, toate aspectele societăţii au de suferit”.
În ultimul său discurs anual adresat Consiliului drepturilor omului, pe care Statele Unite sub Donald Trump îl boicotează, şeful ONU s-a referit doar la trei crize actuale, condamnând în special încă o dată „reprimarea violentă a protestelor din Iran”.
El a notat de asemenea, în ajunul împlinirii a patru ani de la invazia la scară largă a Rusiei din Ucraina, că „este timpul să se pună capăt vărsării de sânge”, în condiţiile în care conflictul „a dus la moartea a peste 15.000 de civili”.
Guterres a menţionat, în fine, conflictul israeliano-palestinian, deplângând faptul că soluţia cu două state a devenit „în mod deschis impracticabilă”.
Articolul Un conflict ca un ghimpe în inima Europei căruia Trump nu a reuşit să-i pună capăt apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
