Un exemplar mare de urs a fost filmat, zilele trecute, pe lacul Beliș-Fântânele de un iubitor al naturii în timp ce acesta din urmă se afla la pescuit. Tudor Buzle spune că este pentru prima oară când se întâlnește cu un urs în cei șapte ani de când locuiește în Poiana Horea. Până în ziua cu pricina nu s-a întâlnit cu vreun urs, dar știa că sunt activi cu toate că n-ar fi trebuit să fie având în vedere anotimpul. Urmele găsite prin zăpadă au deconspirat totuși „plimbările” urșilor. Totodată, profesorul dr. Vasile Ceuca afirmă că un mod prin care am preveni un astfel de comportament al urșilor ar fi dacă nu am mai arunca gunoaie în pădure la întâmplare. Și tot pentru a opri tentația urșilor vine cu o soluție Tudor Buzle, tomberoane antiurs.
În timp ce Tudor Buzle pescuia, ursul a apărut venind pe malul apei, stând de mai puțin de cinci minute pe o mică insulă. „Era un golfuleț între mine și el, un pârău care se varsă în lac formează un golfuleț. Nu era distanță foarte mare între mine și el. Se plimba liniștit și căuta ceva. L-am văzut imediat ce a apărut pe malul apei. Nu s-a speriat. Nu s-a grăbit să plece”, își amintește Tudor.
10 grade ziua la Beliș, în gerar
Acesta era împreună cu câinele său, iar întâlnirea cu ursul a fost una neașteptată, dar nu s-au panicat: „Întâlnirea cu ursu a fost fără panică, dar cumva știam că nu-i bine pentru el că nu trebuia să fie afară în ianuarie. L-am văzut cum urca încet, fără vreun plan sau direcție și se mai uita la noi din când în când ”.
În ziua în care s-a arătat ursul la pescuit temperatura în zona de munte (lacul Beliș) era de zece grade Celsius, temperaturi neobișnuite care determină animalele sălbatice să se comporte astfel. „Acum urșii nu prea hibernează. S-a schimbat vremea și există perioadă mare de căldură în mijlocul iernii ceea ce nu-i normal. Ei nu hibernează propriu-zis, ci au un fel de somn adânc și se trezesc dacă ceva nu este în regulă. Sunt diferențe mari de temperatură între noapte și zi sau între o zi și alta. Azi, la Poiana Horea sunt cinci grade Celsius afară. Azi-noapte au fost minus paisprezece grade Celsius. O săptămână se înregistrează temperaturi cu minus, apoi urmează temperaturi de primăvară. Ne afectează și pe noi schimbarea vremii, nu doar pe animale”.
Modelul nordicilor, tomberoane antiurs
În afară de schimbările climatice, mai există problema gunoaielor. „În fiecare vară cete de culegători de ciuperci, merișoare și afine invadează pădurile și lasă multă mizerie în urmă”, spune Tudor care oferă ca soluție în acest sens modelul Canadei și țărilor nordice, unde în orice localitate apropiată de zone cu populație de urs există tomberoanele antiurs, astfel animalele sălbatice se obișnuiesc cu faptul că nu mai există mâncare și nu mai ies din arealul lor. De altfel, Tudor reamintește faptul că este ilegal să hrănești urșii pe marginea drumului însă cu toate acestea nu a fost nimeni amendat. Dimpotrivă, spune Tudor, s-au luat ca măsuri relocarea urșilor, creând astfel probleme în zone în care nu existau până atunci.
Comportamentul oamenilor în zona de munte lasă de dorit și în anotimpul rece. De sărbători la Beliș a fost un zgomot infernal de la petarde și artificii: „Urșii sunt deranjați foarte mult. De sărbători răsunau artificiile și petardele de la cabanele de prin toate cătunele din munte. Inclusiv în pădure, cineva se plimba și arunca cu petarde”.
De asemenea, trăitor în munte, Tudor Buzle afirmă că în Apuseni nu sunt foarte mulți urși urmare a braconajului și defrișărilor „Am aflat de la localnici că în multe zone din Apuseni urșii au fost braconați multă vreme. Au fost vânați ilegal pentru trofee. De obicei, străinii veneau și plăteau ca să vâneze și să obțină trofee de urs. În prealabil, localnicii mai descurcăreți le puneau capcane cu lațuri, îi prindeau, apoi venea cei interesați și-i împușcau. Se întâmplă tot timpul degeaba este protejat ursul. Sunt lucruri care nu se iau în calcul, nu s-a făcut o numărătoare ca lumea a urșilor să știm exact câți urși avem”.
Ursul nu-și mai face somnul de iarnă
Totodată, cazul ursului de la lacul Beliș nu este unul singular, el face parte dintr-un fenomen explică profesorul dr. Vasile Ceuca de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca: „Sunt schimbări etologice care apar, pe de o parte datorită schimbărilor climatice, încălzirii habitatului. Am observat și eu personal acest fenomen. Nu este singular. Pe de altă parte, avem antropizarea habitatelor care au un efect important asupra etologiei și comportamentului ursului.”
Profesorul clujean spune că urșii nu hibernează, ci au un somn de iarnă, dar, din păcate, mulți urși nu mai intră în acest somn. „Ei de fapt nu hibernează, e greșit spus că hibernează. De altfel dacă ar hiberna, ursoaica n-ar fi capabilă să dea naștere puilor, să-i hrănească și să le poarte de grijă până părăsesc bârlogul. Ursul are un somn de iarnă. În ultima vreme sunt exemplare care nu mai intră în acest somn de iarnă. Locul unde ursul petrecea acest somn de iarnă, respectiv bârlogul, de obicei era amplasat în zone greu accesibile, liniștite, unde omul nu prea avea acces și unde nu existau factori disturbatori care să-l oblige să se trezească din acest somn. În timpul acestui somn, ursul trăiește cu rezervele de grăsime care sunt acumulate în timpul toamnei.”.
Comportamentul urșilor este influențat de schimbările climatice și transformările zonelor în care trăiesc: „Dacă analizăm și datele climatice (temperaturile au crescut în ultimii ani, stratul de zăpadă rar prezent în majoritatea zonelor, numărul de zile cu zăpadă este tot mai scurt) neîntrunindu-se aceste condiții, ursul are oportunitatea să găsească hrană în habitatul său. Toate acestea coroborate cu antropizare zonelor și lărgirea spectrului hranei (pe care o poate găsi în gunoaiele aruncate, animalele domestice care sunt în zonă) influențează comportamentul speciei.”, afirmă profesorul clujean.
Gunoaiele aruncate în pădure, tentație pentru urși
În ceea ce privește numărul urșilor din Apuseni, acesta precizează că nu este un număr mic, ci este unul puțin peste optim datorită faptului că din 2016 până în 2024 ursul a fost specie protejată și nu s-a vânat. Iar acest lucru s-a văzut prin înmulțirea numărului de conflicte între urși și sectorul zootehnic, agricol sau pomicol. Cazul ursului ieșit zilele trecute la lacul Beliș ar trebui să ne dea de gândit, afirmă profesorul clujean care recomandă tuturor celor care vizitează sau locuiesc în zona de munte să nu arunce resturi menajere oriunde: „În momentul în care ursul a venit în zona lacului vă dați seama că el căuta hrană. Nu ar fi avut alt motiv să vină atât de aproape de cabane. El căuta resturi alimentare sau orice ar fi putut folosi ca sursă de hrană. Ar trebui ca cei care au cabane în zonă sau vizitează zona să aibă mare grijă unde depozitează resturile menajere. În nici un caz să le lase în locuri în care ele pot fi accesate de urs. Cel mai bine să le adune și să le depună într-un tomberon într-o localitate sau într-un centru mai mare de coletare a deșeurilor. Lăsându-le acolo nu fac decât să încurajeze animalele sălbatice care vizitează locuri în care se aruncă resturi sau gunoaie”.
Tia SÎRCA
Articolul Ursul păcălit de climă la Beliș apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
