February 22, 2024

La 24 ianuarie, ├«n fiecare an, este s─ârb─âtorit─â Ziua Unirii Principatelor Rom├óne. Alegerea ├«n unanimitate la 24 ianuarie/5 februarie 1859 a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, dup─â ce fusese ales domn al Moldovei la 5/17 ianuarie 1859, a reprezentat ├«n fapt unirea celor dou─â principate rom├óne┼čti ┼či, totodat─â, un prim pas important pe calea ├«nf─âptuirii statului na┼úional unitar rom├ón, deziderat atins la 1 decembrie 1918.

O propunere legislativ─â privind declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de s─ârb─âtoare legal─â, semnat─â de 106 parlamentari, apar┼úin├ónd mai multor partide politice, a fost prezentat─â ├«n Biroul Permanent al Camerei Deputa┼úilor, la data de 9 decembrie 2013, potrivit┬áhttps://www.cdep.ro/. ÔÇ×24 ianuarie semnific─â, practic, ziua de na┼čtere a statului na┼úional modern rom├ón ┼či trebuie ca rom├ónii s─â nu uite acest lucru. (ÔÇŽ) Recunoa┼čterea ca s─ârb─âtoare legal─â este un gest simbolic care confer─â acestei s─ârb─âtori statutul bine meritat, deoarece exist─â un adev─âr istoric de net─âg─âduit: Rom├ónia s-a n─âscut la Ia┼či!ÔÇŁ se arat─â ├«n expunerea de motive.

 

 

Manifest─âri prilejuite de marcarea centenarului Unirii Principatelor Rom├óne din 1859, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Ia┼či, 24 ianuarie 1959.

 

La 2 iunie 2014, proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Camera Deputa┼úilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea pentru declararea zilei de 24 ianuarie ÔÇô Ziua Unirii Principatelor Rom├óne, ca zi de s─ârb─âtoare na┼úional─â. La 16 decembrie 2014, pre┼čedintele Traian B─âsescu a semnat Decretul nr. 901 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie ÔÇô Ziua Unirii Principatelor Rom├óne ÔÇô ca zi de s─ârb─âtoare na┼úional─â, care a devenit Legea nr. 171/2014. Potrivit acesteia, autorit─â┼úile administra┼úiei publice centrale ┼či locale pot organiza ┼či sprijini logistic ┼či material manifest─âri cultural-artistice dedicate acestei zile.

Prin Legea nr. 176 din 7 octombrie 2016 pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 ÔÇô Codul muncii, publicat─â ├«n Monitorul Oficial nr. 808 din 13 octombrie 2016, 24 ianuarie ÔÇô Ziua Unirii Principatelor Rom├óne a fost declarat─â zi nelucr─âtoare. Aceast─â lege a fost adoptat─â de Parlamentul Rom├óniei, cu respectarea prevederilor art. 75 ┼či ale art. 76 alin. (1) din Constitu┼úia Rom├óniei, republicat─â, conform┬áhttps://legislatie.just.ro/.

 

 

 

Vernisajul expozi┼úiei ÔÇŁ165 de ani de la Unirea Principatelor Rom├óneÔÇÖ, eveniment organizat de Muzeul Na┼úional Cotroceni, ├«n parteneriat cu Muzeul Militar Na┼úional ÔÇŁRegele Ferdinand IÔÇŁ ┼či cu sprijinul Colec┼úiei Daniel Obreja, Bucure┼čti, 22 ianuarie 2024.

 

Unirea Principatelor era un deziderat formulat ├«nc─â din timpul Revolu┼úiei de la 1848 c├ónd, la Bra┼čov, la 12/24 mai, se elabora programul-leg─âm├ónt: ÔÇ×Prin┼úipiile noastre pentru reformarea patrieiÔÇŁ, ce cuprindea obiectivul fundamental rom├ónesc: ÔÇ×Unirea Moldovei ┼či ┼ó─ârii Rom├óne┼čti ├«ntr-un singur stat neat├órnat rom├ónescÔÇŁ.

Protectoratul Rusiei asupra Principatelor a ├«ncetat ├«n urma ├«nfr├óngerii suferite ├«n r─âzboiul Crimeii (1853-1856) ┼či ├«n urma Congresului de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie). ├Än tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea, ca ├«n Principatele Rom├óne, locul protectoratului s─â fie luat de garan┼úia colectiv─â a Marilor Puteri europene (Fran┼úa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman ┼či Regatul Sardiniei), cu men┼úinerea suzeranit─â┼úii otomane. Totodat─â, Poarta se obliga s─â respecte administra┼úia independent─â ┼či na┼úional─â a Principatelor, precum ┼či deplina libertate a cultului, a legisla┼úiei, a comer┼úului ┼či naviga┼úiei. S-a hot─âr├ót, totodat─â, convocarea de Adun─âri (divanuri) ad-hoc, care s─â se pronun┼úe asupra organiz─ârii viitoare a celor dou─â ┼ú─âri.

 

 

Stampe ┼či obiecte din timpul Unirii Principatelor, expuse la Muzeul de Istorie, Bucure┼čti,┬á14 ianuarie 1966.

 

 

ÔÇ×Comitetul Electoral al UniriiÔÇŁ de la Ia┼či a fixat la 1/13 martie un program politic, preconiz├ónd unirea Principatelor ├«ntr-un singur stat, neutru ┼či autonom, ├«n frunte cu un prin┼ú str─âin (┼či domnie ereditar─â), adunare reprezentativ─â, garan┼úia colectiv─â a puterilor europene ┼č.a. ├Än acela┼či sens, a fost ├«nfiin┼úat ┼či la Bucure┼čti, la 3/15 martie 1857, ÔÇ×Comitetul Central al UniriiÔÇŁ, organ de conducere al partidei na┼úionale muntene care ┼či-a fixat un program asem─ân─âtor cu acela al unioni┼čtilor din Moldova. Adun─âri ad-hoc au fost organizate ├«n cele dou─â Principate iar prin cele dou─â Rezolu┼úii aproape identice votate ├«n Moldova la 7/19 octombrie 1857 ┼či ├«n ┼óara Rom├óneasc─â la 8/20 octombrie 1857, se cereau: autonomia ┼či neutralitatea celor dou─â Principate ┼či unirea lor ├«ntr-un singur stat cu numele de Rom├ónia; prin┼ú str─âin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei; neutralitatea ┼či inviolabilitatea noului stat; guvern reprezentativ ┼či constitu┼úional, Adunarea ob┼čteasc─â cu putere legislativ─â, garantarea colectiv─â a celor ┼čapte puteri, potrivit lucr─ârii ÔÇ×Istoria Rom├óniei ├«n dateÔÇŁ (Editura Enciclopedic─â, 2003).

├Än ultima zi a Conferin┼úei de la Paris (10/22 mai-7/19 aug. 1858) a fost semnat─â Conven┼úia de la Paris, actul interna┼úional, ┼či, totodat─â, nou statut fundamental al Principatelor, conform lucr─ârii ÔÇ×Istoria rom├ónilor, Constituirea Rom├óniei moderneÔÇŁ (volumul VII, tom I, Editura Enciclopedic─â, 2003). Potrivit reglement─ârilor acestuia, cele dou─â ┼ú─âri men┼úinute sub suzeranitatea Por┼úii ┼či sub ÔÇ×garan┼úia colectiv─âÔÇŁ a puterilor urmau ÔÇ×s─â se administreze liber ┼či ├«n afara oric─ârei ingerin┼úe a ├Änaltei Por┼úiÔÇŁ purt├ónd denumirea de ÔÇ×Principatele Unite ale Moldovei ┼či ValahieiÔÇŁ, separa┼úia administrativ-politic─â fiind men┼úinut─â mai departe. Fiecare principat urma s─â fie condus de c├óte un domn ┼či mini┼čtrii s─âi. Puterea legislativ─â urma s─â fie exercitat─â colectiv de domn, Adunarea electiv─â din ┼úara respectiv─â ┼či Comisia central─â nou instituit─â, comun─â Principatelor. Domnul urma s─â fie ales ├«n fiecare ┼úar─â ÔÇ×pe via┼ú─âÔÇŁ. Comisia central─â ┼či Curtea de Casa┼úie urmau a fi comune celor dou─â ┼ú─âri, iar armatele puteau fi reunite ├«n tabere comune sub comanda alternativ─â a domnilor sau a reprezentan┼úilor lor. ├Än ansamblu, Conven┼úia de la Paris, de┼či nu acorda Unirea, apropia pe rom├óni de momentul realiz─ârii unific─ârii celor dou─â principate.

 

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859, în Moldova, erau deschise lucrările Adunării elective, fiind validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun. După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electiv─â din Muntenia s-au desf─â┼čurat ├«ntre 8/20 ┼či 12/24 ianuarie 1859, ├«n care conservatorii au ob┼úinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucr─ârile Adun─ârii elective s-au deschis ├«n ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859, sediul reprezentan┼úei na┼úionale fiind ├«nconjurat de mii de oameni. Membrii Partidei Na┼úionale s-au reunit ├«n noaptea de 23 spre 24 ianuarie la hotelul ÔÇ×ConcordiaÔÇŁ din Bucure┼čti unde at├ót deputa┼úii majorit─â┼úii conservatoare c├ót ┼či cei ai Partidei na┼úionale c─âutau o solu┼úie. La propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptat─â solu┼úia dublei alegeri.

 

 

Aniversarea Unirii Principatelor Rom├óne (24 ianuarie 1859), Foc┼čani, 24 ianuarie 1994.

 

├Än diminea┼úa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00, lucr─ârile Adun─ârii s-au reluat. Deputatul Vasile Boerescu, ├«n numele Partidei na┼úionale, a cerut o ┼čedin┼ú─â secret─â, ├«n cadrul c─âreia a pledat ├«n favoarea principiului Unirii ┼či subliniind legalitatea actului, ├«n conformitate cu ÔÇ×spiritul Conven┼úieiÔÇŁ, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ┼či ca domn al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. Reveni┼úi ├«n sala de ┼čedin┼úe, cei 64 de deputa┼úi au votat, consacr├óndu-l pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor dou─â Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, f─âr─â a se ├«nc─âlca formal prevederile Conven┼úiei de la Paris, na┼úiunea rom├ón─â a ob┼úinut victorie important─â ├«n realizarea statului modern rom├ón. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucure┼čti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, noteaz─â lucrarea ÔÇ×Istoria Rom├óniei ├«n dateÔÇŁ (Editura Enciclopedic─â, 2003).

La Conferin┼úa de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a fost recunoscut─â de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria ┼či Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859. Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o not─â scris─â, fiind reluate cu acest prilej leg─âturile cu cele dou─â guverne rom├óne┼čti, de la Ia┼či ┼či de la Bucure┼čti. Recunoa┼čterea dublei alegeri de c─âtre Puterile garante ┼či Imperiul Otoman a consacrat uniunea personal─â a celor dou─â Principate, prima etap─â spre realizarea deplin─â a Unirii.

 

 

S─ârb─âtorirea zilei de 24 ianuarie (Unirea Principatelor Rom├óne 1859), la Patriarhia Rom├ón─â, Bucure┼čti,┬á24 ianuarie 1945.

 

Unirea administrativ─â ┼či politic─â a Principatelor a fost complet─â prin emiterea de c─âtre Poart─â a ÔÇ×Firmanului de organizare administrativ─â a Moldovei ┼či ValahieiÔÇŁ, la 22 noiembrie/4 decembrie 1861, prin care se admitea, ├«n principal, unirea ministerelor de la Ia┼či ┼či Bucure┼čti ├«ntr-un singur guvern ┼či a Adun─ârilor elective ├«ntr-una singur─â, noteaz─â lucrarea ÔÇ×Scurt─â istorie a rom├ónilorÔÇŁ (Ed. ┼×tiin┼úific─â ┼či Enciclopedic─â, Bucure┼čti, 1977).

Primul guvern unitar al Rom├óniei a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862, sub conducerea lui Barbu Catargiu iar la 24 ianuarie/5 februarie 1862, era deschis la Bucure┼čti, primul Parlament al Rom├óniei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *