February 2, 2023

Dezvoltarea creierului uman cuprinde dezvoltari individuale ale unor parti diferite ale acestui organ vital, care se vor mari sau se vor micsora de-a lungul timpului. De exemplu, daca discutam despre materia cenusie corticala, aceasta ajunge la un volum maxim in adolescenta, in vreme ce materia alba are o dezvoltare liniara in volum in aceeasi perioada. Studii recente au aratat ca pandemia de COVID-19 a avut efecte dramatice asupra maturizarii creierului tinerilor.

Maturizarea creierului este caracterizata de evenimente progresive si regresive, schimbarile acestea fiind vizibile imediat la nivel comportamental. Creierul ajunge la maturitate in adolescenta, ca dezvoltare, datorita hormonilor sexuali, estrogen, progesteron, testosteron, duca la accelerarea mielinogenezei si la dezvoltarea si eficientizarea neurociberneticii. La 24 ani crierul uman este complet dezvoltat, insa mai pot fi si variatii si se ajunge la un creier cu dezvoltare totala la 25 de ani.

Legat de maturizarea creierului, oamenii de stiinta au descoperit ca o influenta importanta o au si genele si mediul in care se va dezvolta individul. Genele determina formarea conexiunilor neuronale, dar aceste conexiuni sunt imbunatatite prin experientele de viata din timpul copilariei si cu ajutorul mediului de dezvoltare al adolescentului. Daca nu exista experiente care sa imbunatateasca tot ce tine de conexiunile neuronale acestea se vor pierde in timp.

Doar conexiunile de care e nevoie in mediul persoanei, in care activeaza si se dezvolta vor fi retinute, restul se vor pierde treptat pe masura ce organismul se maturizeaza. Tot procesul neuronal complicat se va intinde pe tot parcursul perioadei adulte, miliarde de conexiuni neuronale vor influenta sanatatea, starea de bine, capacitatea de invatare si comportamentul uman.

Din 2020, de cand avem pandemie de COVID-19 si o multime de restrictii s-au tot facut studii legate de raspunsul organismului uman la virusul SARS-CoV-2, dar si la efectele generale asupra organismului ale pandemiei de COVID-19. Recent, un studiu interesant a relevat faptul ca tinerii au ajuns sa aiba un creier maturizat pe repede inainte, prematur, ca efect direct al pandemiei de COVID-19 pe care o tot traim de trei ani si un pic.

Tinerii au trebuit sa se adapteze la invatarea on-line, la izolare sociala fortata cu lunile, la probleme economice ce ii vizau direct, la stres enorm fata de alte perioade normale din viata lor. Ca sa isi dea seama de efectele reale ale pandemiei asupra creierului tinerilor, oamenii de stiinta au compara mai multe tomografii la nivelul creierului facute inainte de momentul 2020 si dupa ce a fost declarata pandemia de COVID-19.

Ce s-a descoperit? Creierul tinerilor care au trait in pandemie a imbatranit cu trei ani fata de asteptarile oamenilor de stiinta, fata de o dezvoltare normala, mai lenta. Este de alfel cel mai important si serios studiu facut legat de impactul pandemiei asupra imbatranirii creierului.

Pe langa urmarile la nivel psihic pe care le-a lasat si inca le lasa pandemia in randul tinerilor s-au adaugat si aceste transformari importante, ceea ce a dus la efecte si mai greu de gestionat la nivel individual.

Baza acestui studiu a fost pusa acum aproape 10 ani, cand s-au facut studii in California legate de depresia la adolescenti. Oamenii de stiinta colectau date despre sanatatea mintala a adolescentilor pentru studiul respectiv si au facut RMN-uri la creier ca sa vada ce se intampla la nivelul acestui organ. Dar odata cu pandemia de COVID-19 si cu toate restrictiile dure din primavara lui 2020 au oprit studiul. La un an distanta, oamenii de stiinta au vrut sa reia studiul, dar s-au temut ca vor avea date alterate din cauza pandemiei.

Tinerii din studiu au raportat anxietate mai mare si predispozitie mai mare la depresie odata ce s-au reintors la cursurile fata in fata, spre deosebire de perioada de dinainte de 2020. Asa ca oamenii de stiinta au comparat datele pe care le aveau din RMN-uri de dinaintea pandemiei cu datele avute pana in martie 2022.

Au fost evaluate 64 de RMN-uri cerebrale pentru fiecare grup, fiecare grup de copii avand varsta medie de 16 ani. Noile rezultate au fost uimitoare de-a dreptul. Creierul adolescentilor trece printr-un proces natural de maturizare, ceea ce duce la ingrosarea hipocampului, zona creierului implicata in procesele asociate memoriei si concentrarii, si amigdalei, care are legsatura cu procesarea emotionala.

In acelasi timp, cortexul, care are rol important in gestionarea emotiilor, incepe sa se fie din ce in ce mai „subtire”. Procesul de maturizare a creierului este mult mai puternic la tinerii care au trecut prin pandemie. S-au „ars” trei sau patru ani din procesul de maturizare normala a creierului in acest fel. Nu se stie clar ce parte a pandemiei a fost raspunzatoare de aceste schimbari radicale.

De vina ar putea fi stresul. Studii din trecut au aratat ca expunerea la violenta si la neglijenta poate duce la maturizarea accelerata a creierului la copii, tineri. Asa ca s-ar putea ca si acum, in pandemie, acelasi efect sa-l fi avut stresul. Pe langa stres un rol important in maturizarea prematura il are si petrecutul unui timp mai mare cu ochii in ecrane.

Si nu se stie clar daca aceasta maturizare fortata a creierului are impact imediat asupra tinerilor sau urmarile se vor vedea undeva mai tarziu, in viata de adult. Accesul la consiliere si la tratamente pentru bolile psihice va fi crucial daca ne dorim sa avem o generatie de adulti dupa pandemia de COVID-19 care sa faca fata unei realitati schimbate, diferite de ce era inainte de 2020.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *