Ar fi bine sa-ti convoci la referendum celulele, moleculele, gindurile, dupa care sa faci bine si sa te autoreglementezi! Exist sau nu exist?, Sunt sau nu sunt?, asta trebuie sa intrebi. Da sau nu?. Baga la cap, atitudinea ta lasa mult de dorit in ultima vreme! Nici nu le mai raspunzi oamenilor la salut si esti dispretuitor in fata vecinilor. Te crezi superior si nu-ti mai indeplinesti sarcinile care ti-au fost trasate. Partea ta de gradina e napadita de buruieni si au trecut citeva luni de cind nu ti-ai mai platit contributia pentru curatenia, caldura si siguranta obstii Autoreglementeaza-te sau vei fi expulzat! Lumea aia cu care cochetezi in ultima vreme nu o sa-ti sara in ajutor, o sa-ti intoarca spatele la primul tau semn de oboseala sau lincezeala, o sa vezi! Asta ti-a fost ultimul avertisment! Dupa vorbele astea in loc de buna dimineata ai plecat ingindurat spre birouri. Pe drum ai cules cele zece frunze cu care erai dator pentru ora saptaminala de amenajari ale anotimpurilor interiorare. Daca mai asteptai o zi sau doua nu le mai gaseai nici pe astea. Vorbele alea ti-au zanganit in minte toata ziua. Nici macar nervii, suspiciunile, amenintarile mitraliate printre dinti, nici macar obisnuitele sicane sau termenele imposibil de respectat din cauza convivilor ingrati si aberanti nu te-au activat. La un moment dat ai fost chiar tentat sa ceri o cafea dar ti-ai adus aminte ca ai promis ca renunti macar la drogul asta. Una din putinele promisiuni pe care de altfel ai reusit sa ti-o respecti de cind cu criza asta. O cafea ti-ar fi facut si mai rau, te gindeai, tragind cu nesat din tigara, pe drumul de intoarcere, recunoscator tie insuti ca ai rezistat ispitei, ca ai facut si tu ceva bun in ziua asta. O zi goala in plus Strazile, pe care le fotografiai zilnic, ti se par acum cu totul straine. Cetatenii care iti erau atit de familiari ti se par acum din alta rasa, de alta culoare. Ai senzatia ca toti te urmaresc cu privirile, ca vor sa-ti ceara ceva, ca iti respira aerul cu cit incerci sa te feresti mai mult. Locul din care dimineata iti culesesei frunzele e impinzit acum cu panouri albe de tabla. In spatele lor, niste tipi fara fete ung cu clei, absorbiti, direct pe pamint, foi mari de hirtie pe care ghicesti ascunse imaginile altor tipi, tot fara fete Intr-un tirziu te apropii de curte, o curte mare si necunoscuta chiar daca banuiesti ca acolo este acasa. Dalele de beton au forma de litere. Nici pe acestea nu le recunosti. Respiri usurat odata ce ai incuiat usa in urma ta. Aprinzi lumina, ceva macar aici ar fi trebuit sa iti limpezeasca amintirile, senzatiile. Nu este asa. Pe masa, acolo unde-ti lasasei dimineata laptopul deschis vezi doar cablul taiat si un bilet: Autoreglementeaza-te sau vei fi expulzat!!!