Deşi angajaţii încep să folosească inteligenţa artificială la nivel individual şi clienţii B2B aşteaptă viteză ca în ecommerce-ul mare, infrastructura de bază a companiilor a rămas în urmă cu două decenii, relevă un studiu de specialitate, dat marţi publicităţii. „Companiile româneşti lucrează pe software de gestiune tip ERP învechit, plin de prescurtări criptice (ex: rob. buc. cr.), dar păstrează relaţia cu clienţii prin unelte moderne, forţând astfel o muncă imensă de transcriere şi corectare a erorilor. În privinţa AI, angajaţii încep să-l folosească individual, dar companiile ezită între trei oportunităţi şi trei temeri identificate în studiu. Indicatorii internaţionali şi naţionali citaţi arată că oportunităţile AI depăşesc cu mult riscurile şi că temerile legate de integrarea AI pot fi rezolvate printr-o abordare hibridă, în care software-ul vechi va fi augmentat, nu înlocuit, aceasta fiind singura variantă care corespunde cu realitatea de pe teren”, arată studiul „Arhitectura AI pentru B2B în 2026”, realizat de casa de software OPTI.
Totodată, studiul constată unele realităţi ce pot scăpa neobservate în strategiile de digitalizare generice. Astfel, la capitolul „Date criptice”, bazele de date ale distribuitorilor români sunt pline de prescurtări istorice (ex: rob. buc. cr. pentru robinet bucătărie cromat), făcute acum 10-20 de ani. Aceste date forţează instruirea îndelungată a noilor angajaţi (cu o rotaţie de personal de 20-30%) şi sunt imposibil de înţeles chiar pentru un AI generic.
„România are una dintre cele mai mari rate de utilizare a WhatsApp, inclusiv în business. Deşi este la bază un fapt pozitiv, în practică clienţii trimit poze de pe şantier sau liste scrise de mână, iar furnizorii transcriu date manual în alte sisteme pentru facturare şi livrare, cu erori şi întârzieri inevitabile”, explică autorii studiului. Conform datelor din piaţă, doar 22% dintre IMM-urile din România au implementat o soluţie ERP, iar cele existente sunt în marea majoritate a cazurilor complet izolate de alte software-uri. Pe de altă parte, adopţia AI într-un studiu citat din 2025 este estimată la 15% (faţă de 27,9% Ungaria şi 40,9% Franţa), arătând un potenţial de creştere considerabil, dar blocat de infrastructură.
„În epoca AI, situaţia digitalizării reale este că toată lumea are de pierdut: companii, angajaţi, clienţi finali. Lanţul B2B se aşteaptă la viteza din e-commerce-ul mare, dar sistemele interne nu livrează, datele nefiind interoperabile şi angajaţii lucrând în trei-patru taburi permanent. Singura soluţie realistă nu este înlocuirea ERP-urilor româneşti, care sunt bune pentru ce fac, ci augmentarea lor. Prin aceste ghiduri, arătăm că există metodele tehnice, într-un mod securizat compatibil cu reglementările existente”, a declarat Marian Călborean, Managing Partner OPTI Software. Studiul identifică trei oportunităţi pentru care companiile doresc AI în 2026: ERP-ul ca motor de vânzări – creşterea vânzărilor şi generarea de recomandări pe baza istoricului de tranzacţii. Studiul citează o creştere medie a comenzilor ecommerce cu personalizare şi AI de 15%. De asemenea, un spor de performanţă de 20% pentru agenţii de vânzări juniori asistaţi de AI; input multimodal – automatizarea preluării comenzilor din imagini, voce şi PDF-uri, inclusiv Whatsapp sau SEAP. Tehnologiile de recunoaştere a textului scris şi a vocii pentru limba română au astăzi o acurateţe de peste 90%; auto-corecţie – învăţarea din comportamentul clienţilor şi prognoza stocurilor necesare. Organizaţiile cu AI adaptiv scalează proiectele interne de 2,5 ori mai rapid şi modelele AI disponibile pe scară largă pot fi reantrenate zilnic, oferind adaptabilitate companiilor.
Articolul Paradoxul digitalizării: Angajații folosesc AI, firmele rămân la „caiet și pix” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
