Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor în care va fi prinsă între o Rusie imperială și agresivă și o Americă în care nu mai poate avea încredere. Asta înseamnă să răspundem la întrebarea fundamentală ridicată de acest moment de cotitură istorică: sunt europenii dispuși să facă tot ce este necesar pentru a se transforma într-o putere viabilă? O analiză a lui Joschka Fischer, fost ministru de externe al Germaniei
Până acum, este evident că revenirea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite a inaugurat un proces de reordonare istorică. Una dintre primele și cele mai mari victime ale inițiativelor sale politice este relația transatlantică, care a ancorat ordinea globală de la victoria Aliaților asupra Germaniei naziste în 1945 (și care a fost consolidată prin victoria Occidentului în Războiul Rece după 1989).
Așadar, actuala reconfigurare (întreprinsă cu puțină sau deloc pregătire) va avea loc în mare parte pe seama Vechiului Continent. Chiar și în timp ce europenii se confruntă cu revenirea războiului la granițele lor, odată cu conflictul în desfășurare din Ucraina, noua administrație americană pare să tânjească după retragerea trupelor americane staționate în Europa înapoi în Americi. Ce se va alege de noi? Aceasta este o întrebare la care noi, europenii, trebuie să răspundem complet singuri.
Să nu ne înșelăm: Statele Unite se retrag din Europa. Poate că o plecare completă nu a fost încă decisă, dar toate semnele indică această direcție, iar europenii ar trebui, prin urmare, să acționeze ca și cum aceasta s-ar produce cu certitudine.
Mai mult, SUA nu doar că se retrag; ele renunță și la rolul de putere garantă și de piață principală într-un sistem global de comerț liber. Agresiunile economice unilaterale față de aliați și parteneri comerciali au destabilizat deja ordinea economică globală. Protecționismul a înlocuit comerțul liber, iar pierderile sunt în creștere. Lumea se îndreaptă spre blocuri comerciale bazate pe tarife, care vor reflecta noile blocuri geopolitice ale secolului XXI.
De la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Europa de Vest s-a adăpostit sub umbrela de securitate a Americii. Aceste țări împărtășeau valori comune, favorabile democrației și economiei de piață – valori care au fost adoptate de aproape întreaga Europă după Războiul Rece. Dar retragerea iminentă a Americii creează o situație radical diferită pentru europeni.
Trebuie să ne pregătim pentru un viitor în care vom fi striviți între o Rusie imperială și agresivă și o Americă în care nu mai putem avea încredere. Asta înseamnă să răspundem la întrebarea fundamentală pe care acest moment istoric a scos-o la iveală: suntem dispuși să facem tot ce este necesar pentru a ne transforma într-o putere viabilă pe cont propriu?
Dacă popoarele Europei răspund afirmativ, atunci mecanismele suveranității europene – fundamentele militare, politice, fiscale, economice, tehnologice și științifice – trebuie să devină prioritare. A fi suveran înseamnă să ai încredere în propria forță și voință politică.
Traversăm nu doar o schimbare geopolitică, ci și o transformare economică și tehnologică profundă. Revoluția digitală și ascensiunea inteligenței artificiale vor avea consecințe majore pentru toate economiile și societățile, precum și pentru relațiile complexe dintre ele.
În fața acestor perturbări, statele-națiune tradiționale europene vor putea ține pasul și prospera doar dacă se unesc pentru a exprima o voință politică comună. Fiecare în parte – chiar și cele mai mari (Germania) – este prea mică pentru această sarcină.
Presiunile externe cu care ne confruntăm sunt greu de subestimat. Președintele rus Vladimir Putin continuă să poarte război în Ucraina și să amenințe restul Europei de Est. Administrația Trump nu a arătat decât dispreț față de noi și pare hotărâtă să provoace mai multă suferință economică Americii și partenerilor săi comerciali. Între timp, China avansează rapid în urmărirea sa a inteligenței artificiale și a tehnologiilor militare avansate.
Toate aceste presiuni vor continua să crească în lunile și anii următori. Dar europenii încă au putere de decizie. Ne putem privi situația ca pe o oportunitate de a construi din nou. Provocarea nu este doar de a învinge rezistențele interne și externe adânc înrădăcinate, ci și de a ne păstra identitățile diverse.
Nu trebuie să irosim această șansă. Trump și Putin nu sunt părinții fondatori pe care i-am fi ales pentru acest moment, dar sunt cei pe care îi avem. Europa trebuie să se afirme ca o putere suverană și să meargă înainte pe cont propriu. Nu există alternativă, decât dacă europenii aleg un viitor de supunere lașă.
Trebuie să construim o descurajare militară credibilă, să creăm condiții dinamice pentru digitalizare și inovație internă, să stabilim o piață de capital unică și să găsim o formă de voință politică comună, împreună cu instituțiile necesare pentru a o implementa în practică, pe baza unor valori democratice comune. Pe scurt, trebuie să unim Europa ca o putere liberă și suverană. În caz contrar, vom fi la mila unor actori externi care nu și-ar dori altceva decât să vadă Europa destrămându-se și prăbușindu-se într-o stare de slăbiciune și subjugare perpetuă.
HINT
Să nu ne înșelăm: Statele Unite se retrag din Europa. Poate că o plecare completă nu a fost încă decisă, dar toate semnele indică această direcție
Autor
Joschka Fischer, ministru de externe al Germaniei și vicecancelar între 1998 și 2005, a fost lider al Partidului Verzilor din Germania timp de aproape 20 de ani.
Articolul Nu există alternativă pentru Europa apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
