July 22, 2024

Lansat pe 21 iulie 2023, „Oppenheimer” este unul dintre cele mai bune filme britanico-americane din ultimul timp. A fost scris, regizat si produs de Christopher Nolan, este un film biografic foarte bine inchegat, adaptare a cartii „American Prometheus: The Triumph and Tragedy of J. Robert Oppenheimer de Kai Bird și Martin J”. Ceea ce a reusit sa faca acest film a fost sa lase spectatorii din salile de cinema cu multe intrebari si sa socheze prin constructie, tematica si realismul dialogurilor, realismul povestii spuse. Pentru ca da, „Oppenheimer” e si despre o realitate pe care o putem trai mai repede decat ne-am inchipuit.

Inca din primele minute ale filmului „Oppenheimer” Christopher Nolan incearca sa evoce mitul lui Prometeu, titanul legendar care a furat focul de la zei si l-a dat umanitatii, dar cu niste consecinte teribile pentru el. O adaptare excelenta dupa „American Prometheus: The Triumph and Tragedy of J. Robert Oppenheimer de Kai Bird și Martin J”, filmul biografic incepe cu o astfel de aluzie pentru a anunta privitorii despre ce urmeaza sa vada, sa se intample pe marele ecran. Ce urmeaza e un efort cinematografic asumat, poate cel mai profund si realist de pana acum, dintr-un film din aceasta categorie, un film greu, dificil de digerat pana la urma.

Povestea care ti se dezvaluie sub privirile uimite in sala de cinema nu e lineara. Vei vedea crampeie din viata si munca lui J. Robert Oppenheimer (Cillian Murphy), „tatal” bombei atomice. E o pendulare permanenta intre viata sa, din momentul in care isi intalneste sotia, pe Kitty, interpretata de Emily Blunt, si momentul in care ajunge la Institutul de Studii Avansate Princeton pana la lansarea Proiectului Manhattan, rezultatul sau fiind prima arma nucleara din lume. De-a lungul acestui balans echilibrat intalnim o multime de personaje care isi propun, sau nu, sa ii deraieze parcursul, de la tanara Jean Tatlock (Florence Pugh) pana la Lewis Strauss, Robert Downey Jr. il interpreteaza, cel care face manevre in Washinghton D.C.

Scopul acestor miscari strategice intre viata de student si audierile legate din anii 1950 este mai degraba scoaterea la iveala a unor detalii stiintifice pentru a se ajunge la o reactie in lant in randul publicului din salile de cinema. Pentru Oppenheimer, cel care vede lumea si tesatura fina a constructiei sale in moduri pe care altii nici nu le pot gandi, apare o sansa unica in anii 1920 care ar putea schimba lumea cu totul in anii 1940, dupa care, in anii 1960 ameninta lumea si existenta sa.

Ca sa poata exprima si arata cat mai multe perspective ale personajelor si locurilor dezvaluite in film, Nolan a fost ajutat de Hoyte van Hoytema, care reuseste sa surprinda perfect totul, de la New Mexico si zapada de acolo la audierile din Senat in alb si negru, dar si de Ludwig Göransson care te face sa simti fiecare bataie a inimii celor care ti se plimba prin fata ochilor.

Murphy reuseste sa faca un rol magistral si sa il prezinte pe Oppenheimer fix asa cum era el. Eroismul, geniul de la inceputul filmului nu prea se vor impaca cu persoana diabolica pe care o vedem spre finalul filmului. Si Murphy te tine in fata ecranului din sala de cinema pana la final, la fel si Matt Damon si al sau general Leslie Groves, parte din Proiectul Manhattan.

Daca e sa te hotarasti sa mergi la „Oppenheimer”, sa il vezi in cinema, nu e pentru ca are multe nume mari pe distributie. Vei merge pentru ca vrei sa vezi explozii, o particica din istoria intunecata a umanitatii. Göransson si editarea facuta genial de Jennifer Lame vor transforma testul din New Mexico, din desert, intr-o capodopera cinematografica din punctul de vedere al montajului si al realismului transmis-secventa e iconica si nu are cum sa te lase indiferent.

Robert Oppenheimer a fost un personaj plin de contradictii si complicatii, Nolan ar fi putut foarte bine sa se concentreze pe una dintre contradictiile sale ca sa te tina in fotoliul din cinema trei ore. Dar nu facut-o. Le-a abordat pe toate si a prezentat un Oppenheimer bun si rau intr-o modalitate dinamica care nu iti permite sa il cunosti in totalitate decat la finalul filmului.

Filmul „Oppenheimer” merita vazut, e o capodopera a cinematografiei moderne, recente. Este cel mai bun film semnat Christopher Nolan de pana acum, el ridica stacheta foarte sus in cinematografie si va fi un punct de reper pentru viitoarele filme cu note istorice. Iti va ramane cu siguranta in minte si nu il vei uita prea curand, plus ca vei ramane cu multe intrebari ale caror raspunsuri poate le vei gasi in urmatoarele filmele ale lui Nolan…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *