Municipiul Gherla mereu a avut reprezentați valoroși în domeniul artei și culturii. Zona orașului de pe Valea Someșului Mic este recunoscută pretutindeni pentru bogatul folclor muzical și pentru valorile din domeniul artei meșteșugărești. În județul Cluj, nu întâmplător, printre cei 15 artiști, care au primit titlul de Tezaur Uman, se află și doi gherleni, oameni valoroși, autodidacți, care reprezintă cu succes mișcarea artistică din localitate.
Emil Mihaiu
Unul dintre ei, Emil Mihaiu, zis Emiluț, ceteraș din zona etnografică Câmpia Transilvaniei, primaș valoros în formații din formula ”trio transilvan”, specifică zonei etnografice a Câmpiei, promovează folclorul instrumental românesc, maghiar și țigănesc. A format mulți tineri de-a lungul timpului, în prezent, în cadrul minitarafului condus de dânsul activând zece mici instrumentiști pe care îi pregătește pentru a duce mai departe formula instrumentală tip ”trio transilvan” și, implicit moștenirea și valorificarea bogatului folclor muzical al zonei din împrejurimile municipiului Gherla. Fiind deja un nume de referință în folclorul zonei pe care o reprezintă cu atâta pasiune și succes, Emil Mihaiu a fost răsplătit în 2024 cu titlul onorific de Tezaur Uman Viu, deoarece reușește cu consecvență să îndeplinească simultan calități de purtător, păstrător, creator de patrimoniu cultural, care transmite celor mai tineri cunoștințele sale. Să nu uităm, de peste 30 de ani cunoscutul ceteraș gherlean conduce Orchestra de muzică populară ”Ardealul” de pe lângă Casa Municipală de Cultură Gherla, cu care a efectuat mai multe turnee și peste hotare.
Filep Elisabeta
Un alt mesager al artei populare gherlene care a primit titlul de Tezaur Uman Viu este Filep Elisabeta, una din ultimele femei ce îmbracă frecvent cunoscutul și originalul port popular sican și care duce mai departe cunoștințele tehnice în domeniu. De peste 50 de ani croiește, coase și decorează cunoscutele fuste plisate și veste specifice portului din comuna Sic. De mare trecere se bucură și în zilele noastre pălăriile de paie tradiționale așezării de pe Câmpie. Celor care trec pragul în Gherla, le prezintă cu mândrie camera special amenajată, unde pe pat stau aranjate într-o ordine anume pernele cusute, păpușile îmbrăcate în portul popular local cu care anul trecut a participat și la o expoziție deschisă în sălile Muzeului Național de Istorie din Budapesta, unde a fost admirată de mii de vizitatori. De-a lungul anilor doamna Filep Elisabeta a mai expus obiecte de artă meșteșugărească și la București, la Istanbul, la Sibiu sau în orașul Eger din Ungaria. Peste tot a prezentat portul din Sic. Și-a demonstrat talentul de meșter popular învățând elevi, profesori sau simpli pasionați cum să coasă și să confecționeze diverse piese de port, pălării sau coronițele realizate de sărbătoare, confecționate din crenguțe de rozmarin. Participă cu regularitate la diverse ateliere, tabere de creație, concursuri sau festivaluri internaționale de folclor. Titlul acordat de Ministerul Culturii pentru domeniul port tradițional este o dovadă a aprecierii activității creatoare a artistei Filep Elisabeta, cunoscută atât în țară, cât și peste hotare.
Cele două nume ale mișcării artistice gherlene au apărut recent și într-o publicație apărută în limbile română și engleză într-o prezentare grafică de excepție editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Szekely Csaba
Articolul Gherla se mândrește cu două titluri „Tezaur Uman Viu” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
