Judecătorii Curții de Apel Cluj solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, anunțând totodată că începând cu 27 august 2025 vor amâna judecarea tuturor cauzelor, cu excepția celor urgente. Decizia a fost luată în cadrul Adunării Generale a judecătorilor Curții de Apel Cluj, desfășurată marți, 26 augus. La reuniune au participat 49 din cei 62 de judecători ai instanței, aceasta fiind legal constituită. Potrivit unui comunicat transmis de Biroul de Informare și Relații Publice al instanței, judecătorii și-au exprimat îngrijorarea profundă față de prevederile noului proiect legislativ, pe care îl consideră un atac direct asupra statutului, independenței și stabilității sistemului judiciar
„În cadrul reuniunii au fost avute în vedere o serie de considerente ce afectează grav stabilitatea şi independenţa statutului judecătorului, cu consecinţe grave asupra actului de justiţie, ce se răsfrâng direct asupra fiecărui cetăţean: lipsa de previzibilitate și stabilitate a statutului judecătorilor, ca urmare a așa-numitelor „reforme”, cu consecințe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraților, conducând la plecări masive din sistem și la o creștere a dezinteresului față de profesie din partea absolvenților de drept sau a tinerilor profesioniști; punerea și repunerea în discuție, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanțială a Legilor Justiției (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiției (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (în proiectele de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 și, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraților în 2024, respectiv prin prezentarea și punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025; – încălcarea flagrantă, prin proiectul de lege, a jurisprudenței: 1) Curții Constituționale: Deciziile nr. 20/2000, 873/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 153/2020, 900/2020 din care reiese că pensia de serviciu pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații; principiul independenței justiției apără pensia de serviciu a magistraților, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu; 2) Curții de Justiție a Uniunii Europene: cauzele C-64/16, C-262/88, C-83/19, C-224/01, C-762/23, precum și în cea mai recentă dintre cestea, respectiv cauza C-762/23 din 05.06.2025, în care s-a statuat că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie să aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului şi să fie actualizată periodic cu salariul magistratului în funcţie, dispoziţii pe care proiectul nu le respectă; 3) Curții Europene a Drepturilor Omului, e.g., cauzele Zubko și alții v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat și alții v. Cehia: neacordarea de către stat a beneficiilor judecătorilor în timp util este incompatibilă cu necesitatea de a asigura capacitatea acestora de a-și exercita funcțiile judiciare în mod independent și imparțial, pentru a fi protejați de presiuni externe menite să le influențeze deciziile și comportamentul; impunerea proiectului de lege de către Guvern, în lipsa oricărei consultări, în pofida sublinierii din Avizul nr. 940/2018 al Comisiei de la Veneția, potrivit căruia este esențial ca orice reformă să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe consultări ample cu profesioniștii din sistemul judiciar și cu societatea civilă, pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea normelor legale, precum și în pofida Avizului 18(2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, prin care s-a reafirmat că puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri ale statului într-o democrație; acestea sunt complementare și nicio putere nu este „supremă” și nu le domină pe celelalte; celelalte puteri ale statului trebuie să recunoască funcția constituțională legitimă îndeplinită de puterea judecătorească și să se asigure că aceasta dispune de resurse suficiente pentru a îndeplini acele funcții; analizele și criticile aduse de o putere a statului unei alte puteri a statului trebuie făcute într-un climat de respect reciproc; deciziile puterilor legislativă sau executivă care elimină protecțiile de bază ale independenței judiciare sunt inacceptabile, chiar dacă sunt disimulate; impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraților, format sau alimentat de declarații politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare a magistraților; prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru eșecuri ale celorlalte puteri în domenii în care justiția, potrivit Constituției, nu are nici o atribuție, creându-se riscul major ca toate aceste acțiuni ale executivului și legislativului să inducă cetățenilor ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic ce se comportă autocratic; „omisiunea” de a se menționa, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva magistraților, că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu și speciale, din care doar 5.600 sunt magistrați, puterea executivă având, deci, în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, cât reprezintă cele ale magistraților, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în disprețul standardelor europene, după cum puterea executivă nu este interesată nici de faptul că pensiile magistraților reprezintă doar 0,1% din numărul pensiilor care se plătesc lunar, fiind evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obținută din 2,64% sau din 0,1%; evidențierea clară, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a faptului că, doar printr-o gravă deformare a realității, statutul magistraților poate fi prezentat ca un „privilegiu”, iar «a vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea așa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor, al magistraților; avertismentul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare care a semnalat că acum există în România o combinație inacceptabilă de atacuri politice și mediatice la adresa magistraților, modificări legislative ale statutului magistraților fără consultări, ceea ce generează o instabilitate cronică a acestui statut și, implicit, un pericol real pentru statul de drept”, au transmis judecătorii clujeni.
Magistrații avertizează că aceste măsuri ar putea afecta grav actul de justiție și încrederea cetățenilor în sistemul judiciar. Ei solicită încetarea campaniilor agresive ale executivului și legislativului împotriva magistraților și respectarea principiilor statului de drept. Conform hotărârii adoptate, începând cu data de 27 august 2025, Curtea de Apel Cluj va amâna soluționarea cauzelor, cu excepția celor considerate urgente. De asemenea, vor fi soluționate cauzele pentru care s-a dispus amânarea pronunțării anterior acestei date.
Judecătorii vor continua să își exercite atribuțiile administrative, să motiveze hotărârile deja pronunțate, să efectueze procedurile de verificare și regularizare a cererilor și să participe la activitățile de formare profesională continuă.
Articolul Judecătorii Curții de Apel Cluj protestează prin amânarea proceselor apare prima dată în ziarulfaclia.ro.