Ziua Unirii Basarabiei cu România este celebrată în fiecare an la 27 martie, fiind o sărbătoare naţională oficială în România, instituită prin Legea nr. 36/2017. Această zi marchează momentul istoric din 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Ţării de la Chişinău a votat unirea provinciei Basarabia cu Regatul României. Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu ţara, deschizând calea spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
Unirea provinciei româneşti Basarabia cu ţara-mamă a fost hotărâtă de Sfatul Ţării de la Chişinău (Basarabia), organ legislativ reprezentativ, prin majoritatea absolută a votului. În Declaraţia de Unire se specifică: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.
Rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abţineri şi 13 absenţi) a fost anunţat de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ. Acesta, împreună cu secretarul acestui for, Ion Buzdugan, au semnat Declaraţia de Unire.
Apoi, prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, prezent la Chişinău, a fost invitat, împreună cu membri ai guvernului român, în sala Sfatului Ţării, unde, în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), a declarat că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România. ”Basarabia este de acum unită pe veci cu România”, a declarat, cu acest prilej, Alexandru Marghiloman.
În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Ţării de la Chişinău se arăta: ”Sentimentul naţional ce se deşteaptă atât de puternic în timpul din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos a fost înfăptuit”.
Teritoriul dintre Prut şi Nistru (Basarabia) fusese anexat de Rusia în urma păcii ruso-turce, încheiată la 16 mai 1812, la Bucureşti, după războiul ruso-turc dintre 1806-1812.
La 1 aprilie 2015, deputatul Eugen Tomac a depus în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor un proiect legislativ pentru declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională. În expunerea de motive, acesta arată că „instituirea zilei de 27 martie 1918 drept Zi Naţională a Unirii Basarabiei cu România este un act minim pe care statul român îl poate face în semn de recunoştinţă pentru cei care au luptat şi s-au sacrificat pentru România întreagă, pentru limba română şi libertate. (…) Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei care ni le-au lăsat moştenire”, se arată în continuare în expunerea de motive, publicată pe https://www.cdep.ro/.
Deputatul mai aminteşte, în cadrul documentului, că, după 22 de ani, Basarabia a fost din nou ocupată, împreună cu Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, în urma pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 şi a ultimatumului sovietic de la 26-28 iunie 1940, iar „membrii Sfatului Ţării, cei care au avut cea mai importantă contribuţie la dezvoltarea economiei, a învăţământului şi a culturii româneşti din Basarabia, au fost consideraţi cei mai periculoşi inamici. Astfel, mulţi dintre ei, care nu au apucat sau au refuzat să se refugieze în România, au fost deportaţi şi omorâţi de NKVD-ul sovietic. Vladimir Bodescu, Alexandru Baltaga, Constantin Bivol, Ştefan Botnariuc, Emanoil Cateli, Teodosie Cojocaru, Ion Codreanu, Ion Ignatiuc, Teodor Neaga, Panteleimon Sinadino, Nicolae Secară, Grigore Turcuman, Teodor Uncu, Luca Ştirbeţ, toţi deputaţi ai Sfatului Ţării care au votat unirea necondiţionată cu România, au fost arestaţi chiar în primele zile ale ocupaţiei sovietice, deportaţi şi exterminaţi.”
Senatul a adoptat proiectul legislativ la 13 octombrie 2015, iar Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 14 martie 2017. Legea nr. 36 pentru declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 27 martie 2017.
Potrivit Legii nr. 36/2017, Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic aceste manifestări.
***
Acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a susţinut în ziua de 22 martie 2026, la Milano, o conferinţă dedicată evenimentului istoric de la 27 martie/ 9 aprilie 1918. Conferinţa a avut loc la Biblioteca Ambrosiana din Milano, în Sala delle Accademie, fiind prilejuită de organizarea simpozionului „Unirea Basarabiei cu România în 1918, expresie a unităţii şi identităţii românilor”, o iniţiativă a diasporei româneşti din Milano, concretizată de Centrul Cultural Italo-Român din Milano şi de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, organizează, la 27 martie 2026, vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică „Regina Maria şi Chişinăul”, cu lucrări semnate de artiştii plastici Antonina Grişciuc şi Vitalie Grişciuc. Expoziţia reuneşte viziunea a doi artişti diferiţi referitoare la aceeaşi temă, vizita istorică a reginei Maria a României la Chişinău în mai 1920 şi ecoul acesteia, în contextul celebrării a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Galeria deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei cuprinde 80 de lucrări semnate de cei doi artişti şi va putea fi vizitată între 27 martie şi 30 aprilie 2026.
De asemenea, cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România, Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova, organizează concertul Orchestrei Operei Naţionale Bucureşti, instituţie subordonată Ministerului Culturii din România, în data de 27 martie, la Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău. Evenimentul omagiază momentul istoric al Unirii Basarabiei cu România în 1918 şi aduce împreună artişti de pe ambele maluri ale Prutului, reafirmând unitatea de limbă, cultură şi spirit european. Împreună cu Orchestra Operei Naţionale Bucureşti dirijată de Daniel Jinga vor concerta artişti de renume internaţional: Valentina Naforniţă, Alexandru Tomescu, Damian Drăghici şi Ana Cebotari. Experienţa publicului va fi întregită de participarea extraordinară a Capelei Corale Academice „Doina” a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din Chişinău, dirijoare – Ilona Stepan.
La data de 27 martie se celebrează atât Ziua Unirii Basarabiei cu România, cât şi Ziua Mondială a Teatrului, o dublă sărbătoare marcată de echipa Naţionalului din Iaşi prin turneul anual la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău. Publicul va avea ocazia să vadă două dintre cele mai cerute spectacole ale acestei stagiuni, recent intrate în repertoriul instituţiei ieşene de teatru: „Femeia – câmp de luptă” de Matei Vişniec, în regia lui Botond Nagy, precum şi „Hardughia” de Mircea Radu Iacoban, o montare care îi aparţine lui Ovidiu Lazăr.
În perioada 21-28 martie 2026, Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti desfăşoară Festivalul „Zilele Basarabiei”, aflat în acest an la cea de-a XIX-a ediţie. Activitatea are drept scop marcarea celor 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. În ziua de 27 martie, are loc Comemorarea Artizanilor Unirii, care au luptat pentru idealul naţional. Evenimentul de comemorare este dedicat cinstirii artizanilor Unirii Basarabiei cu România şi se desfăşoară la Mănăstirea Cernica. Participanţii vor lua parte la un moment solemn de reculegere şi depunere de flori, pentru a marca importanţa istorică a zilei de 27 martie şi pentru a păstra vie memoria celor care au contribuit la realizarea Unirii. Printre invitaţi se numără ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîţu.
Articolul 27 martie-Primul pas către Marea Unire din 1918 apare prima dată în ziarulfaclia.ro.