Sistemul autoritar creat în ultimul sfert de secol de preşedintele rus Vladimir Putin începe să dea semne de slăbiciune, a declarat miercuri pentru EFE opozantul şi fostul candidat la preşedinţie Boris Nadejdin.
„Sistemul îşi pierde stabilitatea, echilibrul, iar probabilitatea de a comite greşeli creşte în mod firesc. Aceasta este natura tuturor regimurilor autoritare”, a afirmat politicianul rus într-o discuţie prin videoconferinţă.
Nadejdin consideră că Putin a comis prea multe greşeli în ultima perioadă, cea mai gravă dintre ele fiind blocarea internetului, care a provocat cea mai mare scădere a popularităţii sale în ultimul deceniu.
În opinia sa, cel mai bun exemplu al „degradării” de nestăvilit care afectează sistemul este că represiunea „vizează acum tot mai mult primarii şi figuri din guvernele regionale şi ministerele federale”.
„Nu trece o zi fără ca un viceguvernator sau un primar să nu fie arestat. Nici măcar o zi”, spune el.
Nadejdin susţine că deplasările sale constante în regiunile din Rusia confirmă faptul că „situaţia din ţară este obiectiv tot mai rea, iar oamenii au din ce în ce mai puţină încredere în guvern”.
Există „multe motive de iritare”, primul dintre acestea fiind „interminabila operaţiune militară specială (…) din Ucraina”, care a depăşit deja 1.500 de zile de lupte.
„Două treimi din populaţia Rusiei doreşte ca aceasta să se termine într-un fel sau altul, aproape toată lumea îşi doreşte asta. Continuarea acţiunilor militare este susţinută doar de 25 % din populaţie”, afirmă el.
În acest sens, el pledează, la fel ca autorităţile de la Kiev, pentru îngheţarea ostilităţilor pe linia actuală a frontului şi amânarea discuţiei privind statutul juridic al Donbasului (est). „Adeseori, după ce ţin un discurs, sunt întrebat: ‘Când se va termina totul? Când vom reveni la normalitate?’”, susţine Boris Nadejdin.
Totuşi, principala problemă cu care se confruntă Kremlinul este faptul că o mare majoritate a ruşilor suportă greu consecinţele blocării reţelelor sociale şi ale încetinirii internetului, dând vina pe Serviciul Federal de Securitate (FSB), lucru cu care Nadejdin nu este de acord.
„Admit că ar putea fi o decizie personală a preşedintelui Putin. În sistemul nostru, acest lucru este foarte posibil. Altceva este faptul că el ia din ce în ce mai multe decizii, aş spune, greşite”, subliniază opozantul rus. „Din păcate, Putin nu ştie prea bine cum funcţionează lumea modernă. Aceasta este realitatea”, declară el.
În timp ce războiul afectează în mod direct „1 %” dintre ruşi, întreruperea conexiunii la internet „are consecinţe practic asupra tuturor”, de la angajaţi la studenţi, explică acesta.
Opozantul subliniază că nu s-a mai întâmplat niciodată ca toate grupurile parlamentare, cu excepţia celui al partidului pro-Kremlin, „Rusia Unită”, să se pronunţe în cor împotriva unui lucru, aşa cum s-a întâmplat în cazul blocării internetului, ceea ce i-a „indignat” până şi pe aşa-numiţii „patrioţi Z”, care susţin fără rezerve războiul declanşat de Kremlin în Ucraina.
De aceea, „nimeni” – nici guvernul, nici administraţia prezidenţială, nici FSB-ul – nu vrea să-şi asume responsabilitatea. „Nimeni nu recunoaşte că ei sunt cei care au făcut-o. Este o poveste incredibilă”, spune el.
Nadejdin consideră că Putin nu a decis să închidă internetul din motive de securitate, în urma evenimentelor din jurul preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro şi al ayatollahului iranian Ali Khamenei. „Motivul este altul. Putin a creat un regim autoritar personalist. De altfel, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Spania şi Portugalia”, explică opozantul rus.
„Aceste regimuri se caracterizează prin faptul că – fie că vrei sau nu – conducătorul îşi pierde treptat capacitatea de a reacţiona adecvat la toate problemele. Sistemul este construit în aşa fel încât toate deciziile sunt luate de el. Iar el, în primul rând, poate fi obosit; în al doilea rând, nu poate şti totul; şi în al treilea rând, guvernează echilibrând diferitele clanuri”, explică Boris Nadejdin.
La fel ca în Peninsula Iberică, politicianul crede că în Rusia este posibilă o tranziţie paşnică şi refuză să contribuie la „prăbuşirea sistemului, precum Imperiul Rus în 1917 sau Uniunea Sovietică” în 1991.
„Munca mea constă în a apropia momentul în care sistemul să înceapă să se schimbe (…) Ca sistemul să se schimbe pe calea paşnică, ca rezultat al unor alegeri corecte”, susţine el.
Desigur, înainte de toate, ruşii trebuie să depăşească „boala imperialismului”, ceea ce -potrivit lui – „va dura două sau trei generaţii”, mai ales când există un lider care încearcă să încurajeze „aceste ambiţii imperiale”.
În acest sens, el speră să participe la alegerile parlamentare din septembrie, după ce comisia electorală i-a interzis să-l înfrunte pe Putin la alegerile prezidenţiale din 2024, deşi strânsese semnăturile necesare şi intenţia de vot în favoarea sa ajunsese la 15 %.
O schimbare în Rusia „este posibilă cu Putin în funcţia de preşedinte”, susţine el, deşi adaugă că, „dacă vorbim de cinci sau zece ani, nu există nicio şansă ca sistemul să rămână acelaşi”, potrivit EFE.
AGERPRES
Articolul Analiză din opoziția rusă: care sunt cele mai mari probleme ale sistemului autoritar creat de Putin apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
