Prima femeie pilot şi paraşutist cu brevet din România, Smaranda Brăescu va avea un monument de for public la Cluj-Napoca. În acest sens, membrii Comisiei de Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au aprobat amenajarea unui soclu pentru amplasarea bustului Smarandei Brăescu în fața Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, de pe strada Teodor Mihali. Demersul are loc la iniţiativa Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj și se dorește a fi un omagiu adus reginei zborului românesc.
Construirea soclului și amplasarea bustului Smaranda Brăescu se va realiza pe spațiul verde, în partea de est a scărilor de acces la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor. Monumentul va fi alcătuit din soclu de beton placat cu rocă vulcanică peste care se montează bustul „Smaranda Braescu” având o înaltime totală de 280 cm și o amprentă supraterană de 70×70 cm. Suprafața totală propusă pentru construire este 1 mp.
„Crearea unui bust dedicat marelui aviator român Smaranda Brăescu reprezintă o inițiativă profundă și semnificativă, având la bază respectul și admirația noastră pentru această personalitate excepțională din istoria aviației românești. Acest bust are ca scop să onoreze moștenirea și realizările extraordinare ale Smarandei Brăescu și să ofere o reprezentare artistică autentică a acestei figuri istorice remarcabile. Smaranda Brăescu a fost nu doar o aviatoare curajoasă, ci și un model de excelență și perseverență într-o epocă în care femeile întâmpinau numeroase obstacole în a se impune în domeniul aviației. Prin realizarea acestui bust, dorim să aducem omagiu contribuțiilor ei remarcabile și să sărbătorim curajul și determinarea cu care a urmat pasiunea ei pentru zbor. În acest context, bustul Smarandei Brăescu va servi drept amintire și sursă de inspirație pentru generațiile actuale și viitoare. Acesta va reprezenta un punct de referință în conștiința publică și va contribui la cinstirea moștenirii acestei figuri istorice valoroase. Lucrarea artistică se va realiza cu cea mai mare grijă și atenție la detalii, astfel încât să reflecte cu precizie trăsăturile distinctive ale Smarandei Brăescu și să transmită esența personalității sale. Acest bust este un monument artistic menit să aducă lumina asupra realizărilor și importanței acestei aviatoare excepționale, contribuind astfel la promovarea istoriei și culturii aviației românești. Prin intermediul acestui bust sărbătorim ambiția, curajul și reușitele Smarandei Brăescu, pentru ca moștenirea ei să continue să inspire și să influențeze generațiile actuale și viitoare”, a argumentat Asociaţia Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj în solicitarea de aprobare a amplasării acestui bust.
Primul monument la Cluj dedicat „Reginei Aerului”
În urmă cu cinci ani, Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj a reușit să ridice în Cimitirul Central din Cluj-Napoca un monument în memoria Smarandei Brăescu. Opera astistică este amplasată pe aleea din fața mormântului în care își doarme somnul de veci Smaranda Brăescu, campioană europeană şi mondială la paraşutism. Monumentul este realizat din trei blocuri de granit suprapuse și fațetate. Pe o suprafață de granit este specificată cea mai importantă reușită a româncei, respectiv recordul mondial absolut de salt cu parașuta. Ultimul bloc e separat de o mică fantă care dă impresia de spațialitate. De asemenea, de la monument și până la mormânt au fost amplasate două rânduri de borduri pentru a induce ideea unui sanctuar. Monumentul a fost realizat din punct de vedere arhitectural de regretatul arhitect clujean profesor dr. Romulus Zamfir.
Refuz
Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii Cluj a început demersuri încă din 2015 pentru a păstra cum se cuvine memoria acestei personalităţi a României şi a lumii. În acest sens, ARPIA a cerut autorităţilor locale să aprobe ridicarea unui monument în memoria campioanei europene şi mondiale la paraşutism. Astfel s-a propus ca în zona de la intrarea în Cimitirul central să fie ridicat un soclu dreptunghic, cu un basorelief, de 1,80 metri înălţime, alături de care să fie o pală în poziţie verticală, pe care apare tricolorul. Primăria clujeană a găsit înţelegere pentru a amenaja monumentul dedicat Smarandei Brăescu însă Comisia Zonală Monumentelor Istorice din Cluj, condusă pe atunci de Szabalcs Guttman, a dat aviz negativ acestui proiect. Reprezentanții ARPIA nu au renunțat la ideea de a ridica un monument în memoria Smarandei Brăescu, reușind să-și atingă obiectivul abia în toamna anului 2018. Nu la intrarea în Cimitirul Central cum s-a dorit initial ci în apropiere de mormântul „Reginei Aerului”.
Acum, Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii Cluj face un alt pas important pentru a cinsti cum se cuvine memoria Smarandei Brăescu.
Cine a fost Smaranda Brăescu
Smaranda Brăescu s-a născut în satul Hănţeşti din judeţul Galaţi. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri. La 2 octombrie cîştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, depăşind şi recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică- clasa Crucea de Aur. Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătînd distanţa de 1100 km, între Roma şi Tripoli. În acealaşi an 1932, la 19 mai, la Sacramento în SUA, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute. Acest record a fost depăşit cu doar câţiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său la Sacramento a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 7233 de metri. Pentru cel de al doilea record, românca a primit Distincţia supremă pentru aviaţie- Bereta de Aur. Smaranda Brăescu a fost, de asemenea, una din puţinii instructori de paraşutişti militari, activând ca instructoare la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra ‘’Escadrila Albă’’ de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.
Începând cu 1946, viaţa reginei zborului românesc se complică foarte tare. Şi asta deoarece Smaranda Brăescu semnează alături de alte 11 personalităţi (între care generalul Aldea şi prof. univ. dr. Grigore T. Popa), un memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat delegatului american, care, la rândul său, l-a predat celui sovietic.
În urma acestui demers, peste o sută de personalităţi sunt anchetate şi condamnate, în cadrul unui proces sumar, de numai o săptămână. Smaranda Brăescu reuşeşte însă să se ascundă, scăpând de executarea pedepsei de doi ani de închisoare primită pentru gestul său de a condamna falsificarea alegerilor. Cercetările făcute după 1990 arată că Smaranda Brăescu s-a călugărit sub numele de Maria Popescu, fiind adăpostită şi îngrijită cu mare discreţie de măicuţele greco-catolice de la Jucu. La 2 februarie 1948 pierde lupta cu o boală nemiloaasă, fiind înmormântată sub numele de Maria Popescu în Cimitirul central din Cluj-Napoca. Cum nu a avut cine să-i plătească concesiunea pentru locul de veci, în 1977 administaţia Cimitirului central atribuie parcela unei alte persoane, Szas Gerone. În acest context, dispare orice urmă care să indice locul în care îşi doarme somul de veci ‘’Regina aerului’’.
C.P.
