Un grup format din aproape 50 de arhitecți și reprezentanți ai mediului asociativ propun
Primăriei și Consiliului Local achiziționarea centralei telefonice denumită și Palatul Telefoanelor, clasarea clădirii pe lista Monumentelor Istorice din Cluj-Napoca și deschiderea ei pentru publicul larg pentru activități culturale și comunitare.
Propunerea vine în contextul în care clădirea, reprezentativă pentru curentul brutalist din arhitectura regimului comunist, a fost scoasă la vânzare de actualul proprietar, Orange.
Alternativ achiziției clădirii doar de către primăria municipală, petiționarii propun achiziția în parteneriat cu UTCN, posesoare recentă a mai multor imobile în zonă, dar și cu celelalte universități clujene, pentru a putea investi Palatul Telefoanelor cu funcțiuni publice specifice și potrivite structurii, compartimentării și plasticii arhitecturale, pe care viitorul utilizator nu le poate altera semnificativ, datorită valorii acestora de patrimoniu arhitectural recent.
Clădirea a fost realizată după planurile reputatului arhitectul și urbanist Vasile Mitrea în două etape succesive, prima în anul 1969 și a doua prin adăugarea ultimului etaj în anul 1976, și este reprezentativă pentru arhitectura românească a anilor ’60-’70 și pentru curentul brutalist în arhitectura autohtonă. A funcționat la început ca centrală de telefonie, cu spații destinate publicului (ghișee și cabine telefonice) la parter.
Palatul Telefoanelor este situat într-o poziție privilegiată a Clujului, la limita intramuros a orașului, clădirea creează fundalul unui spațiu verde central, scuarul I.L. Caragiale, și contribuie la imaginea iconică a Clujului văzut de pe Dealul Cetățuii.
Motivele pentru care clădirea merită clasată ca monument istoric și deschisă pentru publicul larg sunt următoarele, în viziunea semnatarilor apelului:
1. Valoarea arhitecturală și stilistică
● Reprezintă un exemplu emblematic al arhitecturii brutaliste românești din anii ’60–’70, un curent cu puține clădiri atât de bine conservate în țară.
● Proiectată de arhitectul Vasile Mitrea, clădirea ilustrează adaptarea modernismului european la contextul local, cu elemente precum betonul aparent, geometria masivă și integrarea funcționalității în design.
2. Importanță istorică și tehnologică
● A funcționat inițial ca centrală telefonică, jucând un rol cheie în modernizarea comunicațiilor din Cluj în perioada socialistă.
● Simbolizează tranziția României către era telecomunicațiilor, fiind o piesă esențială a infrastructurii urbane a vremii.
3. Potențial cultural și social
● Poate deveni un centru cultural multifuncțional (expoziții, concerte, ateliere, spații pentru startup-uri sau coworking), asigurând accesul publicului la o clădire cu caracter de o calitate arhitecturală excepțională, prin inserția urbană, prin plastica fațadelor și prin tratarea originală a interiorului parterului, situată într-o poziție dominantă față de un spațiu public important, recent renovat, al centrului orașului.
● Ar completa circuitul turistic al Clujului, oferind o completare la patrimoniul medieval și interbelic, prin prezentarea unei perioade mai puțin valorizate.
● Structura în cadre de beton armat și parterul foarte transparent dau clădirii un mare potențial de conversie pentru funcțiuni publice și reutilizare adaptivă.
4. Risc de degradare și pierdere a patrimoniului
● În absența intervenției publice, clădirea (deținută acum de Orange) poate fi vândută unui investitor privat și modificată ireversibil, pierzându-i-se identitatea arhitectonică. Palatul Telefoanelor și-a pierdut deja o parte din lucrările de artă realizate în metal care decorau zonele opace ale fațadelor, din neglijență sau necunoaștere. Restaurarea și reutilizarea adaptivă a clădirii ar putea fi un model de practică sustenabilă în oraș care să încurajeze renovarea clădirilor existente, în locul demolării și înlocuirii lor.
● Clasarea ca monument istoric de către primărie ar garanta protecția și conservarea elementelor originale, precum și conversia într-o dotare de interes public, lucruri pe care achiziția de către un investitor privat nu le poate garanta.
5. Precedent pozitiv în Europa
● Multe orașe (ex.: Berlin, Viena, Milano) au convertit clădiri industriale sau funcționaliste în spații culturale (Tate Modern în Londra, Centrul Pompidou în Bruxelles), demonstrând că astfel de structuri pot atrage vizitatori și revitaliza zone urbane.
6. Legătură cu identitatea locală
● Palatul Telefoanelor face parte din memoria colectivă a clujenilor, fiind un punct de reper în peisajul orașului. Recuperarea sa ar sublinia angajamentul primăriei pentru prezervarea istoriei diverse a Clujului și pentru politici urbane sustenabile și incluzive.
● Poziția clădirii în vecinătatea Parcului I.L. Caragiale, recent reabilitat, face clădirea extrem de potrivită pentru o dotare publică.
În concluzie, notează apelul public, ”achiziționarea și clasarea Palatului Telefoanelor ar fi o investiție în patrimoniul cultural al Clujului, transformând o clădire emblematică a orașului într-un spațiu deschis comunității. Inițiativa s-ar alinia perfect cu politicile de regenerare urbană sustenabilă și ar consolida imaginea orașului ca centru al inovației și culturii”.
Articolul Zeci de arhitecți cer primăriei să cumpere Palatul Telefoanelor și să-l transforme în spațiu comunitar apare prima dată în ziarulfaclia.ro.