Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, revine în atenția publică cu un pamflet acid, intitulat „Fabrica de râme”, în care ironizează sistemul birocratic și fiscal al statului român.
Liberalul clujean construiește un scenariu absurd, dar sugestiv: impozitarea crescătorilor de râme. În stil umoristic, Tișe descrie detalii fictive despre accize pe lungimea și greutatea râmelor, formulare denumite „Mișcare Gelatinoasă” și taxe pentru galeriile subterane.
„În ultima vreme, am fost intens preocupat să pun pe picioare o afacere de succes, sigură, în care să nu trebuiască să știu să emit o factură sau să citesc și să înțeleg un buget. În care nici nu trebuie să am măcar un angajat. Așa cum fac acum majoritatea “valorilor” care conduc țara.
M-am gândit că așa se poate salva economic țara noastră! Ca urmare, am decis să îmi deschid o fabrică: fabrica de râme!
Într-o țară unde găina încă mai fuge cu oul, iar bugetul fuge de noi toți, statul a identificat, în sfârșit, adevărata sursă de evaziune fiscală: râmele. Da, stimată opinie publică, acele ființe modeste, discrete, muncitoare, care sapă tăcut prin glie, au fost scoase la lumină nu de plug, ci de ANAF! De azi înainte, nu mai poți crește râme așa, fără taxă.
Impozitul pe râme se va calcula după o formulă de o simplitate fascinantă, pe care o poate înțelege doar cel care a scris-o. Acesta se va aplica: la număr: prima râmă e liberă. De la a doua în sus, se aplică acciza pe deplasarea râmei pe sol; la lungime: râmele peste 7,5 cm intră în categoria “obiecte de lux” și vor plăti impozit progresiv, după modelul salariului unui CEO de multinațională; la grosime: dacă râmele tale sunt dolofane, statul le consideră “pensionari anticipați” – și cere contribuție pentru Casa Națională de Asigurări… de Compost; la greutate: pentru fiecare gram de râmă, vei completa formularul 248-MG (“Mișcare Gelatinoasă”), cu anexe pentru sol, umezeală și dispoziția râmei în ziua recoltării”, scrie Tișe, făcând o critică voalată la adresa măsurilor fiscale disproporționate și a hățișului birocratic care afectează inițiativa privată.
Pamfletul se încheie cu o ironie la adresa tendinței autorităților de a taxa orice activitate: „Într-o lume în care aerul se taxează prin „certificat verde”, apa e pe contor, iar soarele urmează să fie concesionat, era de așteptat ca următorul pas logic să fie… impozitarea râmelor. Pentru că, în România, nu scapă nimic din ce mișcă sau se târăște fără să plătească ceva la stat. Dacă rămâne așa, mâine-poimâine se va cere și TVA pe respirația râmei și CAS pentru fiecare centimetru săpat în interes agricol.
Țineți-vă râmele bine! Statul sapă adânc”. Deși Alin Tișe precizează că mesajul său este un pamflet, el transmite un semnal clar cu privire la necesitatea unei reforme reale a sistemului fiscal și de reducere a birocrației sufocante care afectează mediul economic și cetățeanul de rând.
Articolul Alin Tișe: „Țineți-vă râmele bine! Statul sapă adânc” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
