Marşul Pride în favoarea drepturilor LGBT+ desfăşurat sâmbătă la Budapesta, la care au participat, potrivit organizatorilor, în jur de 200.000 de persoane, a avut loc fără incidente, după ce fusese interzis de guvernul ungar al premierului Viktor Orban.
La ora locală 18.00 (16.00 GMT), cel puţin 200.000 de persoane s-au adunat în faţa Universităţii de Inginerie, după ce au traversat podul Erzsébet de peste Dunăre, a declarat pentru EFE Máté Hegedis, purtător de cuvânt al Marşului Budapest Pride.
Adunarea, cea mai numeroasă în cei 30 de ani de când are loc evenimentul, era considerată un act de rezistenţă faţă de interzicerea drepturilor LGBT+ dorită de premierul Orban.
În fruntea manifestaţiei, sub sloganul ‘Libertatea şi dragostea nu pot fi interzise’, s-a aflat primarul Budapestei, ecologistul Gergely Karácsony, însoţit de Yolanda Díaz, vicepremier spaniol.
‘Budapesta, mulţumită participării voastre, a devenit astăzi capitala Europei’, a declarat Karácsony.
‘Forţa şi măreţia Budapestei rezidă în natura sa multilaterală’, a adăugat el, afirmând că oraşul ‘îi va apăra întotdeauna pe cei care sunt ameninţaţi să fie privaţi de drepturile lor’.
‘Fie suntem toţi liberi, fie niciunul dintre noi nu este’, a mai spus el, făcând o aluzie clară la viitoarele alegeri parlamentare din primăvara lui 2026 şi afirmând că ţara ‘se confruntă cu mari schimbări’.
Karácsony le-a mulţumit omologilor săi din oraşe ca Barcelona, Paris, Atena şi Londra, prezenţi la marş în semn de solidaritate.
Marşul a fost interzis de poliţia ungară, care a invocat o lege adoptată recent, promovată de partidul Fidesz al lui Orban, ce prevede că evenimentele publice pot fi interzise dacă pun în pericol dezvoltarea ‘adecvată’ a minorilor.
În faţa acestei interdicţii, Karácsony a decis să includă Marşul Pride în cadrul unui eveniment municipal, care, potrivit lui, nu necesita nici permisiune, nici înregistrare pe lângă autorităţi.
Premierul Orban a avertizat în ultimele zile că participanţii la marşul neautorizat se expun unor sancţiuni, în special amenzi mergând până la 200.000 de forinţi (circa 500 de euro).
Un grup de vreo 40 de militanţi de extremă dreapta a blocat podul Libertăţii, pe unde urma să treacă Marşul Pride.
Circa 140.000 de persoane au demonstrat sâmbătă în Serbia
Circa 140.000 de persoane, potrivit unui organism independent, au demonstrat sâmbătă în Serbia pentru a cere organizarea de alegeri anticipate, menţinând presiunea asupra guvernului la peste şapte luni de la declanşarea unei mişcări de protest condusă de studenţi care zguduie ţara, relatează AFP.
„Vrem alegeri”, a scandat mulţimea, care a ocupat începând cu ora locală 18:00 (16:00 GMT), cea mai mare piaţă din capitala Belgradului şi mai multe străzi din împrejurimi, agitând drapele sârbe şi bannere cu nume de oraşe şi sate din Serbia.
În cursul serii au izbucnit ciocniri între manifestanţi, dintre care unii au aruncat cu fumigene, şi forţele de ordine, care au făcut uz de gaze lacrimogene şi grenade asurzitoare. Ciocnirile au fost totuşi rare de la declanşarea mişcării de protest.
Într-un comunicat, poliţia a afirmat că demonstraţia a reunit 36.000 de manifestanţi, însă mai multe imagini aeriene de la protest arată o mulţime mult mai mare, potrivit AFP.
Potrivit bilanţului provizoriu al unui organism independent de la sfârşitul serii, circa 140.000 de persoane au participat la protest, ceea ce face ca acesta să fie unul dintre cele mai mari de la începutul mişcării, după cel de la 15 martie, la care s-au adunat 300.000 de oameni.
„Demonstrăm o dată în plus că nu ne vom opri”, a explicat pentru AFP Stefan Ivakovic, un student la drept. „Ne vom mobiliza atâta timp cât va fi necesar până când revendicările noastre vor fi satisfăcute”, a adăugat el.
Mişcarea a luat naştere în urma prăbuşirii acoperişului gării din Novi Sad în noiembrie 2024, care s-a soldat cu moartea a 16 persoane, între care doi copii.
Studenţii au preluat rapid conducerea mişcării de protest. Nemulţumiţi de lipsa de acţiune a guvernului populist în faţa acestei tragedii imputate în mare parte unei corupţii generalizate, ei au venit cu mai multe revendicări în ultimele luni, în special efectuarea unei anchete independente, şi cer din mai organizarea de a alegeri legislative anticipate.
Studenţii sârbi i-au dat un ultimatum preşedintelui, cerându-i două lucruri: dizvolvarea parlamentului şi plecarea susţinătorilor săi care se află în faţa preşedinţiei de pe 12 aprilie.
Aleksandar Vucic avea termen, potrivit ultimatumului studenţilor, să răspundă până sâmbătă, la ora 21.00 (19.00 GMT).
După ce a expirat acest ultimatum, studenţii le-au comunicat manifestanţilor: „Popor al Serbiei! Timpul s-a scurs, dar nu pentru noi (…) Aceasta nu este o luptă numai a studenţilor. Astăzi cerem cu toţii alegeri. Ne vom ridica toţi şi vom câştiga toţi”.
Alimentând temerile privind ciocniri între cele două tabere, Aleksandar Vucic a avertizat în cursul dimineţii că vor exista „violenţe” la finalul manifestaţiei studenţilor.
Aceştia, care au avut până acum manifestări paşnice, au ameninţat la rândul lor cu o „radicalizare” dacă cererile lor nu sunt satisfăcute, chemând la „nesupunere civilă paşnică”.
Vineri seară, preşedintele Vucic le-a răspuns studenţilor, respingând revendicările lor şi acuzându-i, aşa cum a mai făcut-o, că sunt în solda „puterilor străine”.
„În final, Serbia câştigă mereu”, a postat el pe Instagram sâmbătă seară.
În contextul acestui val de contestare de mare amploare, preşedintele sârb a renunţat la şeful guvernului şi la anumiţi miniştri în ianuarie, acuzându-i în acelaşi timp pe manifestanţi că vor să alimenteze o lovitură de stat, că sunt plătiţi de alte ţări sau că vor să atenteze la viaţa sa.
Articolul Proteste de amploare la Budapesta și Blegrad apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
