Clujul păstrează o comoară ascunsă a istoriei medicale și culturale a orașului: Muzeul Școlii Medicale Clujene, parte a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”. Situat într-o clădire istorică de pe strada Emil Isac, muzeul aduce laolaltă tradiția universitară, medicina și arta, într-o experiență care fascinează atât specialiștii, cât și publicul larg.
Istoricul și ghidul Lukács József, care din 2024 este angajat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, transformă fiecare vizită într-o adevărată poveste: microistorii, anecdote și informații documentate oferă context istoric și uman vizitatorilor. De la înființarea Facultății de Medicină în 1776, prin decretul împărătesei Maria Tereza, la Spitalul Public Karolina și dezvoltarea medicinei clujene, muzeul păstrează vie memoria unei tradiții de peste două secole.
Dar exponatul care atrage toate privirile rămâne ecorșeul realizat de Constantin Brâncuși la începutul secolului XX, primul de acest fel din România. Lucrarea i-a fost comandată sculptorului la București de profesorul de anatomie Dimitrie Gerota, pentru a fi folosită ca material didactic. Brâncuși era atunci student la Școala Națională de Arte Frumoase din București și a realizat statuia ca lucrare de absolvire. Deși destinată studiului anatomiei mușchilor, vaselor și nervilor de către studenții la Medicină și la Arte Frumoase, lucrarea este, în egală măsură, o operă de artă de certă valoare. Brâncuși a realizat în primă fază un exemplar, de care domnul doctor și profesor s-a declarat mulțumit. Așa că Brâncuși a mai făcut câteva (probabil 5) și i le-a livrat profesorului. Profesorul a dăruit unul dintre ele medicului universitar, scriitor clujean, Victor Papilian. Acesta l-a adus la Cluj și l-a folosit în scopul inițial, ca material didactic pentru instruirea studenților în anatomie.
Ecorșeul este pictat în roșu pentru a evidenția mușchii și poartă semnătura lui Brâncuși, dovadă a autenticității și a geniului timpurii al artistului. Deși necesită restaurare, piesa reprezintă legătura unică dintre știință și artă, între precizie medicală și viziune artistică.
Un alt ecorșeu, nevopsit, a plecat la Craiova. Acesta e într-o sate mai bună și merge la expoziții și retrospective Brâncuși.
Pe lângă ecorșeu, muzeul expune vechi cabinete medicale, tratate și cărți rare, oferind vizitatorilor o imagine completă a evoluției medicinei clujene. Astfel, Muzeul Școlii Medicale Clujene devine un punct de întâlnire între istorie, educație și creație artistică, iar vizitatorii pot admira cum un român cu talent universal, Constantin Brâncuși, și-a lăsat amprenta și în lumea medicală.
Muzeul este amenajat la parterul clădirii de pe Emil Isac 13, într-o clădire cu semnificație istorică, unde s-au desfășurat ședințele Consiliului Dirigent Român în 1920, dar unde la stradă a funcționat și magazinul de piane al orașului.
În timpul desfășurării Zilelor Culturale Maghiare se desfășoară tururi ghidate la muzeu. (C.C.)
HINT
„Jupuitul”, ghips, realizată la București între 1900 și 1902 sub îndrumarea profesorului Dimitrie Gerota, inspirată de statuia antică Hermes Capitolinul a obținut Medalia de Bronz la concursul de Anatomie din 1901, fiind creată din dublă perspectivă: artistică și anatomică.
Articolul Brâncuși la Cluj: Ecorșeul care leagă arta de știință apare prima dată în ziarulfaclia.ro.