CNN
America ar putea deveni prea periculoasă pentru politică, notează Sthepen Collinson
Asasinarea lui Charlie Kirk, ambasadorul președintelui Donald Trump printre tinerii conservatori, a provocat un șoc atât de mare încât unii legislatori își reconsideră acum tipul de campanie în aer liber.
Riscurile asumate de cei care se urcă pe un piedestal public au fost expuse clar la o zi după uciderea lui Kirk în Utah, un punct culminant șocant după 12 luni de violență politică.
Echilibrul între libertatea de asociere politică și securitatea pe care fiecare candidat trebuie să îl evalueze riscă acum să încline balanța către întâlniri restrânse în interior, audiențe mai mici și mai puțină interacțiune cu alegătorii. Aceasta ar însemna că politica — deja afectată de mlaștinile rețelelor sociale unde se desfășoară tot mai mult — ar risca să devină și mai radicalizată, îndepărtată de alegători și dominată de spectacole, mai degrabă decât de probleme reale.
„Îmi place să fiu accesibil, dar a fi accesibil începe să arate ca a fi vulnerabil,” a spus joi senatorul republican din North Dakota, Kevin Cramer. „Cred că una dintre modalitățile de a diminua riscul este să nu mai avem evenimente mari în aer liber, și asta e păcat. Mi-ar părea rău să pierd ocazia de a întâlni oameni și de a purta o conversație.”
Politicienii s-au confruntat întotdeauna cu mulțimi zgomotoase. Și în această vară, mai ales, unii republicani au lăsat impresia că încearcă să evite alegătorii pentru a nu fi întrebați despre controversatul „big, beautiful bill” al lui Trump. În același timp, devine evident că unele proteste orchestrate sunt concepute mai mult pentru a reduce la tăcere un legislator decât pentru a-l asculta. Iar de la invazia SUA în Irak în 2003, rar a mai existat o audiere televizată în Congres neperturbată de proteste menite să reducă la tăcere martorii.
În unele privințe, evenimentele lui Kirk urmăreau să facă politică „cum trebuie”. El promova un discurs politic direct, dar civilizat, și încerca să atragă sceptici, chiar dacă evenimentele erau și coregrafiate pentru a crea clipuri care să devină virale pe YouTube.
Reprezentantul Warren Davidson, republican din Ohio, a declarat pentru CNN că, adesea, oamenii participă acum la evenimente politice nu pentru a aduce argumente valide, ci pentru a crea spectacol. „Ei doar vor să țipe și să se manifeste fără să fie ascultați. Vor să dezumanizeze și să nu se angajeze în dezbatere. Aceasta este antiteza a ceea ce a reprezentat Charlie Kirk,” a spus el.
Senatorul din Oklahoma, Markwayne Mullin, prieten al lui Kirk, a declarat pentru CNN că ceva fundamental în democrație este pus în pericol după moartea acestuia. „Ce este frustrant în toată povestea asta e că avem un tip care nu era politician. Poți spune că era controversat sau nu, dar nu înțeleg de ce ar fi controversat, pentru că toți avem dreptul la opiniile noastre.”
Mullin a continuat: „El permitea ferm oamenilor să își exercite primul amendament, libertatea de exprimare, și mergea acolo doar pentru a le oferi celor cu opinii opuse oportunitatea de a-și exprima poziția într-un mediu sigur. De ce ar fi asta o amenințare pentru cineva? De ce e o amenințare?”
Legislatorii cer mai multă securitate
Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat joi reporterilor că vor exista acum discuții serioase privind creșterea securității pentru legislatori atunci când se află în afara mediului securizat de la Capitoliu — dar chiar și acolo, legislatorii au fost nevoiți să fugă pentru viața lor pe 6 ianuarie 2021, când clădirea a fost invadată de susținătorii lui Trump.
„Facem o analiză foarte atentă a opțiunilor existente și a modului în care ar trebui să le îmbunătățim pentru a asigura securitatea și siguranța membrilor,” a spus Johnson. „Este o mare preocupare pentru toți, pentru soții lor acasă, pentru familiile lor și pentru tot. Deci există un cost asociat cu asta.”
Totuși, oferirea fiecărui legislator a aceluiași tip de protecție pe care o primesc Johnson și alți membri de top ai conducerii Congresului este imposibilă.
Chiar și echipe mici pentru fiecare membru al Congresului ar costa miliarde de dolari. Iar mutarea evenimentelor politice în interior și introducerea unei securități de tip aeroportuar pentru toate întâlnirile publice nu ar fi o soluție infailibilă. Politicienii sunt vulnerabili oriunde. Președintele Abraham Lincoln a fost asasinat în timpul unei vizite la teatru. Liderul majorității din Cameră, Steve Scalise, a fost împușcat la un antrenament de baseball al congresului. Iar democrata Melissa Hortman, fostă președintă a Camerei statului Minnesota, și soțul ei, Mark, au fost împușcați mortal în iunie, în propria lor casă.
Peste un an, membrii Camerei și o treime dintre colegii lor din Senat vor face campanie pentru alegerile de la mijlocul mandatului. De îndată ce voturile vor fi numărate, o nouă campanie prezidențială va începe în ciclul american perpetuu de reînnoire politică. În imediata consecință a morții lui Kirk, este greu de crezut că lucrurile vor fi la fel. Dar dacă campaniile devin mai mici și se desfășoară în spatele mai multor straturi de securitate, ceva esențial american va fi pierdut.
Întâlnirile publice mici — în cafenele, parcuri, curți sau școli — sunt sufletul democrației. Chiar și la începutul campaniilor prezidențiale, în statele cu vot timpuriu, candidații nu au fonduri pentru echipe mari de securitate.
Alegătorii ar avea de pierdut dacă ar fi privați de oportunitatea de a întâlni candidații în întâlniri discrete. Mari cariere politice au început astfel. În 2007, Barack Obama a străbătut statele cu vot timpuriu vorbind despre sănătate și perfecționându-și imaginea pe scenă — devenind candidat complet abia câteva săptămâni înainte de primele concursuri de nominalizare.
În 2015, Trump era, de asemenea, mai aproape de oameni. La un eveniment timpuriu din Carolina de Sud — un prânz al Camerei de Comerț — oamenii de afaceri s-au ridicat pe scaunele acoperite cu stofă pentru a-l vedea, un prim semn al puterii insurgente care avea să zguduie Partidul Republican.
O nouă tragedie națională, în timp ce țara comemorează una precedentă
Joi au fost rostite mai multe platitudini, pe măsură ce figuri politice de ambele părți au subliniat necesitatea de a evita violența politică. Ca întotdeauna, cu cât un eveniment teribil se depărtează mai mult în trecut, cu atât fiecare parte pare să creadă că vina aparține celeilalte.
Democrații au reacționat furios la mesajul video al lui Trump din Biroul Oval, de miercuri, în care președintele a ignorat violența împotriva democraților, a dat vina pe „stânga radicală” pentru moartea lui Kirk și a sugerat o represalii împotriva organizațiilor liberale și a orașelor democratice.
„Fie că este vorba de un membru al Congresului, fie de președintele Statelor Unite, a presupune, a afirma și a arunca vina atunci când FBI nici măcar nu l-a arestat pe agresor, este absolut o acțiune iresponsabilă,” a declarat reprezentanta New Yorkului, Alexandria Ocasio-Cortez, reporterilor.
Conservatorii, în special pe rețelele sociale și pe posturile de televiziune de dreapta, au continuat să susțină că democrații, și nu președintele, sunt responsabili pentru atmosfera politică periculoasă. Susținătorii lui Trump afirmă că etichetarea sa drept un pericol pentru democrație — sau drept „fascist”, un cuvânt favorit al unor progresiști online — a contribuit direct la tentativele de asasinat împotriva sa.
Deconectarea aceasta arată și motivul pentru care moartea lui Kirk probabil nu va schimba nimic. Fiecare incident sau atrocitate creează un depozit de furie care devine o sursă auto-perpetuantă de tensiune viitoare. Fiecare militant politic păstrează un stoc permanent de resentimente pe care îl poate arunca înapoi împotriva adversarilor săi. Este similar cu rezerva profundă de nemulțumire acumulată de-a lungul secolelor, care împiedică întotdeauna progresul spre pace în Orientul Mijlociu.
Kirk a fost asasinat în ajunul celei de-a 24-a aniversări a atacurilor din 11 septembrie. Acest lucru a provocat comparații între clima politică veninoasă de astăzi și unitatea națională văzută după loviturile asupra New York-ului și Washingtonului.
În realitate, acea unitate a fost mai degrabă o îmbrățișare provocată de șoc și frică. Nu a trecut mult timp după atacuri până când politica partizană vicioasă, abia vindecată după controversata alegere prezidențială din 2000, a revenit cu forță.
Gândurile se îndreaptă întotdeauna către fostul președinte George W. Bush în această perioadă a anului. Cel de-al 43-lea președinte a surprins cu acuratețe starea actuală a națiunii într-o declarație elocventă după uciderea lui Kirk, miercuri: „Violența și veninul trebuie eliminate din spațiul public. Membrii altor partide politice nu sunt dușmanii noștri; ei sunt concetățenii noștri,” a scris el.
Au trecut aproape douăzeci și cinci de ani de când Bush s-a urcat pe un morman de moloz de la Ground Zero și, folosind un megafon, a mobilizat o națiune speriată să riposteze.
Atunci, țara avea un inamic comun: Osama bin Laden și Al Qaeda.
Acum, prea des, americanii își găsesc inamicii chiar acasă.
HINT
”Ce este frustrant în toată povestea asta e că avem un tip care nu era politician. Poți spune că era controversat sau nu, dar nu înțeleg de ce ar fi controversat, pentru că toți avem dreptul la opiniile noastre,” senatorul din Oklahoma, Markwayne Mullin, prieten al lui Kirk
HINT
Fiecare incident sau atrocitate creează un depozit de furie care devine o sursă auto-perpetuantă de tensiune viitoare. Fiecare militant politic păstrează un stoc permanent de resentimente pe care îl poate arunca înapoi împotriva adversarilor săi. Este similar cu rezerva profundă de nemulțumire acumulată de-a lungul secolelor, care împiedică întotdeauna progresul spre pace în Orientul Mijlociu.
Articolul Moartea lui Kirk amenință modul tradițional de a face politică apare prima dată în ziarulfaclia.ro.