Ministerul Energiei i-a răspuns senatorului Eugen-Cristian Șipoș la o interpelare a acestuia privind „scăderea alarmantă” a producției de gaze naturale în 2025 și dependența tot mai mare de importuri. Documentul, semnat la finalul lunii martie 2026, conturează strategia României pentru gestionarea resurselor energetice în contextul instabilității geopolitice regionale.
Una dintre cele mai importante aspecte din document vizează protecția populației în fața volatilității prețurilor. Guvernul a adoptat recent acte normative care extind schemele de sprijin. Astfel prin Ordonanța de Urgență nr. 12 din 5 martie 2026, s-a decis continuarea protejării consumatorilor casnici pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. Această măsură vizează o tranziție lină către piața liberă, evitând șocurile de preț.
Ministerul subliniază că aceste plafoane au fost esențiale pentru a prelua presiunea financiară care a planat asupra cetățenilor și economiei în ultimii ani.
Referitor la semnalul tras de senatorul Șipoș privind scăderea producției naționale de gaze în anul 2025, Ministerul Energiei explică faptul că sectorul energetic traversează o etapă de adaptare la noile condiții europene, generate de conflictul din Ucraina.
România mizează pe două direcții strategice pentru a compensa eventualele scăderi ale producției din zăcămintele mature: identificarea de noi resurse și susținerea continuității aprovizionării; parteneriate internaționale pentru a asigura volumele necesare consumului național și pentru a reduce riscurile legate de întreruperea fluxurilor tradiționale.
Ministerul reiterează faptul că România și-a adaptat sectorul energetic pentru a minimiza efectele negative resimțite la nivel european. Strategia actuală pune accent pe „susținerea continuității aprovizionării”, în condițiile în care securitatea energetică a devenit o prioritate națională zero.
În ciuda fluctuațiilor de producție semnalate în interpelare, autoritățile dau asigurări că mecanismele de monitorizare a pieței sunt active și că există o corelare între măsurile de plafonare și soluțiile tehnice pentru reducerea prețului final plătit de consumatorii casnici și non-casnici.
„România are o dependență scăzută de importurile de gaze naturale, fiind într-o situație favorizată, deoarece aproximativ 85% din consumul intern este asigurat de producția internă de gaze naturale, acesta fiind necesar în special pe perioada sezonului rece, pentru acoperirea vârfurilor de consum”, se arată în document.
Producția internă de gaze naturale (sursa: ANRE rapoarte lunare de monitorizare piață gaze naturale):
-
2023: 99.242.339,540 MWh — 9.275,0 mil. m.c.
-
2024: 100.063.937,040 MWh — 9.351,8 mil. m.c.
-
11 luni 2025: 90.541.261,95 MWh — 8.461,8 mil. m.c.
Importul de gaze naturale:
-
2023: 17.712.426,653 MWh — 1.655,4 mil. m.c.
-
2024: 18.528.813,070 MWh — 1.731,7 mil. m.c.
-
11 luni 2025: 30.143.441,630 MWh — 2.817,1 mil. m.c.
Exportul de gaze naturale:
-
2023: 12.894.988,480 MWh — 1.205,1 mil. m.c.
-
2024: 16.472.664,140 MWh — 1.539,5 mil. m.c.
-
11 luni 2025: 16.479.000,260 MWh — 1.540,1 mil. m.c.
Consum:
-
2023: 102.593.169,898 MWh — 9.588,1 mil. m.c.
-
2024: 105.923.906,600 MWh — 9.899,4 mil. m.c.
-
11 luni 2025: 92.769.449,930 MWh — 8.670,0 mil. m.c.
Pondere import net (import-export) în consum intern:
-
2023: 4,7%
-
2024: 1,9%
-
11 luni 2025: 14,7%
Producție internă și import gaze naturale (conform datelor Institutului Național de Statistică):
-
2023 (sursa: )
-
producție internă: 9.277 milioane mc
-
import: 2.619 milioane mc
-
export: 2.175 milioane mc
-
livrări pe piața internă (calculat): 9.545 milioane mc
-
-
2024 (sursa: )
-
producție internă: 9.365 milioane mc
-
import: 2.255 milioane mc
-
export: 2.261 milioane mc
-
livrări pe piața internă (calculat): 9.904 milioane mc
-
-
11 luni 2025 (sursa: )
-
producție internă: 8.465 milioane mc
-
import: 3.556 milioane mc
-
export: 2.613 milioane mc
-
livrări pe piața internă (calculat): 8.632 milioane mc
-
Surse de acoperire a consumului intern de gaze naturale:
-
capacitatea de producție internă curentă: 24 mil. m.c/zi (prin SNT 26 in total cu consumatori direct conectați);
-
capacitatea de extracție din depozitele de înmagazinare subterană: 34 mil. m.c./zi (la începutul ciclului de extracţie);
-
total surse interne: 58 mil m.c/zi;
-
import total posibilități: 24,2 mil. mc/zi, din care:
-
Arad (RO) – Szeged (HU): 7,2 mil. mc/zi
-
Giurgiu (RO) – Ruse (BG): 2,5 mil. mc/zi
-
Negru Vodă (RO) – Kardam (BG): 14,5 mil. mc/zi
-
Ministerul Energiei indică proiectul Neptun Deep drept pilonul central al strategiei naționale pentru asigurarea independenței energetice a României. Dezvoltarea celui mai mare zăcământ de gaze naturale din zona românească a Marii Negre rămâne prioritatea zero pentru a inversa tendința de creștere a importurilor semnalată de autorități.
Proiectul Neptun Deep, operat de OMV Petrom în parteneriat cu Romgaz, este văzut ca răspunsul direct la interpelările privind „scăderea alarmantă” a resurselor din zăcămintele mature de pe uscat. Odată intrat în faza de producție, acesta este estimat să furnizeze un volum total de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, transformând România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
Conform datelor oficiale transmise de Ministerul Energiei în martie 2026, România a intensificat „acțiunile interne pentru identificarea de noi resurse”. În acest sens, Neptun Deep se află în grafic pentru atingerea unor borne esențiale: proiectul presupune investiții de până la 4 miliarde de euro în faza de dezvoltare. Se estimează că primele molecule de gaz din acest perimetru vor intra în sistemul național de transport în anul 2027, oferind soluția sustenabilă pe termen lung după expirarea actualelor scheme de plafonare a prețurilor (martie 2027).
Ministerul Energiei subliniază că securitatea aprovizionării este strâns legată de capacitatea României de a produce gaz ieftin și accesibil la nivel local. Gazele extrase din Marea Neagră nu vor acoperi doar consumul casnic, protejat în prezent prin OUG 12/2026, ci vor asigura și surplusul necesar pentru reindustrializarea țării și exportul către partenerii regionali, reducând influența volatilității prețurilor de pe piețele externe afectate de conflictele geopolitice.
Articolul Strategia României pentru independență energetică apare prima dată în ziarulfaclia.ro.