*vernisaj: 23 septembrie* 19.00, Casa de Cultură a Studenților, Galeria „Între coloane”, parter
În peisajul cultural clujean o nouă inițiativă remarcabilă își face simțită prezența. Este vorba despre tânăra echipă a Asociației socio-culturale „Vizibil”, care își propune să ofere un cadru sigur și echitabil de exprimare pentru artiștii din grupuri vulnerabile, invitând, totodată, publicul larg la descoperirea unui alt mod de a înțelege lumea, prin artă. Evenimentul cu care inaugurează seria activităților ambițioase este expoziția colectivă Fragmente (In)vizibile, găzduită de Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca, în perioada 23 septembrie – 4 octombrie. Interviul acordat cotidianului Făclia de Vlad Căliman, unul dintre membrii fondatori ai Asociației, ne-a dezvăluit mai multe din povestea lor frumoasă.
Cum a pornit ideea unei astfel de asociații?
Această organizație are la bază o mișcare, socially engaged art, adică arta implicată social. Este o mișcare din anii ʼ80, ieșim din ceea ce înseamnă galerii și ne ducem spre comunități vulnerabile. Noi suntem, practic, la intersecția dintre două domenii mari: sistemul social și mediul cultural. La începutul anului, mi-am propus să creez un proiect în care, pe baza a ceea ce eu am studiat, persoanele din grupuri vulnerabile care trăiesc în această societate să poată avea o voce. Am explorat mai multe comunități și am identificat oameni care folosesc arta ca terapie, dar care au cu adevărat talent artistic, care își găsesc în artă un refugiu, este fascinant. Apoi m-am întrebat cum ar fi să le ofer un spațiu sigur și echitabil în care aceștia să creeze și să ne aducă nouă aceste exprimări artistice, iar ei să găsească, așadar, un vehicul în artă, prin care se pot exprima în societate. Am observat că mai există astfel de mișcări în Vest. Și, astfel, împreună cu două colege de-ale mele, Cristina Lazăr și Ana Boghean, am pus bazele organizației „Vizibil”. În timp, ne propunem să le putem oferi și o dezvoltare economică, nu doar personal-artistică, să creăm chiar o comunitate în jurul acestei mișcări. <<Este nevoie de o asemenea mișcare, doar o mișcare din exteriorul mediului artistic poate să creeze schimbare în mediul artistic. Fiindcă acest mediu poate fi deseori elitist, poate uităm care este esența creării, de ce creem.>> – este ceea ce mi-au transmis voci din domeniul artei.
Care sunt, mai exact, proiectele pe care le dezvoltați pentru a interveni în schimbare?
Avem trei programe mari pe care ne axăm: expunere fizică – expoziții în diverse locații și online – demararea, până la finalul acestui an, a unei galerii online de artă, destinată artiștilor din grupuri vulnerabile, vom începe local, dar pe viitor vrem ca această galerie să dezvolte o acoperire națională; rezidențe și mentorat artistic specifice grupului nostru țintă (de exemplu pentru pesoanele cu sindrom Down), suntem în discuție cu UAD-ul, ne dorim să aducem studenți facilitatori care să creeze împreună cu artiștii noștri beneficiari mentorate sau rezidențe; ateliere de art-therapy gratuite pentru grupurile vulnerabile – prin intermediul acestor ateliere putem să le insuflăm beneficiarilor dragostea de artă, iar ei, ulterior, să devină, de fapt, ambasadorii, vârful de lance al grupurilor pe care le reprezintă.
În expoziția Fragmente (In)vizibile, noi vă prezentăm trei persoane cu dizabilități și un tânăr post-instituționalizat. În comparație cu primii trei (Radu Chiorean, Felician Baciu, Diana M.), acest tânăr are doar 19 ani, abia a ieșit din sistem, dar are și el un potențial uriaș și poate fi un exemplu pentru grupul lui. Pentru că, din păcate, bună parte dintre tinerii care părăsesc sistemul ajung recidiviști, iar Sava Gruia poate să aducă un impact în comunitatea lui dacă simte această dragoste de artă despre care vorbeam.
Cu ce gânduri, cu ce emoții priviți spre acest prim eveniment?
Noi ne propunem ca tot ceea ce facem să aibă sens. Eu sunt foarte entuziasmat, și colegele mele la fel. Am o mare satisfacție că am putut organiza această expoziție și abia așteptăm vernisajul. Văd un entuziasm mare și din partea artiștilor, sunt bucuroși, surprinși de faptul că arta lor poate fi validată.
Ce ne poți spune despre lucrări, despre stilurile celor patru tineri?
Tematica a pornit de la provocarea lansată artiștilor de a oferi un răspuns la cum văd ei lumea în care trăiesc. Cei patru au abordări diferite, sunt peisagiști, avem artă abstractă dar și desen în creion, realist-urban, pe care ne bucurăm să vi le prezentăm împreună.
La momentul vernisajului va avea loc și un concert live.
Da. Ada Morar este o artistă foarte talentată, solistă și compozitoare, o artistă a Clujului. Oamenii care o urmăresc sunt, de fapt, și publicul pe care îl țintim noi, iar Ada este totodată o ființă foarte caldă, foarte senină, transmite emoție. Asta ne interesează și pe noi, emoția, poveștile. Și repertoriul ei se potrivește perfect, în opinia noastră.
*
Fragmente (In)vizibile aduce, așadar, în fața noastră patru stiluri artistice complementare, fiecare purtând, în sine, amprenta sensibilității și a forței de exprimare. Vernisarea expoziției va fi moderată de către scriitorul și operatorul cultural Remus Octavian Câmpean, președintele Asociației Culturale ROCADE, invitați speciali în cadrul evenimentului fiind prof. univ. dr. Dorel Găină și Orsolya Finta, asistent social și coordonator local al centrului de zi al Fundației Estuar, Cluj-Napoca.
Iulia GHIDIU
Articolul „Fragmente (In)vizibile” sau arta implicată social apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
