Cluj-Napoca absoarbe mai mult de 60 la sută din subvențiile externe ale Budapestei

Peste 1000 de euro anual pentru fiecare maghiar din oraș

Un studiu recent realizat de Átlátszó Erdély și Mișcarea pentru o Transilvanie mai Echitabilă arată pentru prima dată cu date și hărți detaliate cum sunt distribuite fondurile publice din Ungaria către Transilvania. Imaginea care reiese este clară: majoritatea resurselor merg către instituții urbane de elită, structuri religioase, fundații apropiate UDMR și media loială politic, în timp ce comunitățile rurale și defavorizate primesc doar firimituri, relatează publicația de limbă maghiară Transtelex.

Unul dintre rezultatele cele mai vizibile este concentrarea geografică: aproape 70% din sprijinul pentru maghiarii din afara granițelor ajunge în România, iar din acestea majoritatea se concentrează la Cluj-Napoca.

Orașul găzduiește Universitatea Sapientia, Fundația Iskola, Eparhia Reformata din Transilvania și Fundația Erdélyi Médiatér, deci cei mai mari beneficiari sunt localizați aici. Această dominație clujeană înseamnă că peste 60% din fonduri sunt concentrate în Cluj, deși o parte semnificativă a comunității maghiare trăiește la sate.

Potrivit calculelor autorilor studiului, subvențiile Budapestei pe cap de locuitor maghiar al Clujului ating cifra de 1000 de euro anual.

Studiul acoperă trei guverne Orbán

Studiul a fost realizat de sociologul Tamás Kiss și jurnalistul de investigație Zoltán Sipos. Átlátszó Erdély și Mișcarea pentru o Transilvanie mai Echitabilă – Grupul de Muncă de Sociologie Aplicată au reunit pentru prima dată într-un cadru unitar toate informațiile disponibile despre natura finanțărilor din Ungaria. Cercetarea a fost realizată de Tamás Kiss, împreună cu Zoltán Sipos, iar proiectul a pornit inițial dintr-o discuție în podcast și a devenit o analiză cuprinzătoare, vizualizată grafic de István Csata.

În 2020, guvernul maghiar a cheltuit 826 de milioane de euro pentru maghiarii din afara granițelor, dintre care 69% au ajuns în Transilvania, în principal în proiecte imobiliare și cheltuieli operaționale. 40% au fost alocați organizațiilor religioase, un sfert Universității Sapientia, iar peste 80 de milioane de euro au mers către sport, inclusiv 30 de milioane pentru Sepsi OSK și FK Csíkszereda fiecare.

Raportul include și o hartă interactivă publică, care permite urmărirea banilor pe localități, de la Cluj-Napoca și Târgu Mureș până la satele din Ținutul Secuiesc, arătând sumele primite, tipul proiectelor și beneficiarii. Studiul arată cum distribuirea fondurilor de decenii a modelat instituțiile maghiare din Transilvania și relațiile politice locale, evidențiind disproporțiile între mediul urban și cel rural.

Conform cercetării, s-au analizat fondurile alocate problemelor maghiarilor din afara granițelor pe parcursul a trei cicluri guvernamentale: guvernele Orbán II, III și IV. Pe baza legilor privind încheierea bugetului, între 2011 și 2021 statul maghiar a cheltuit aproape 2,9 miliarde de euro pentru acest scop, ceea ce reprezenta anual între 0,5 și 1% din întregul buget de stat.

Anul 2020 a fost cel de vârf: atunci guvernul a alocat 826 milioane de euro pentru sprijinul maghiarilor din afara granițelor, aproape 1% din bugetul de stat. De atunci, sumele nominale au scăzut, dar rămân în continuare resurse de ordinul sutelor de milioane de euro. Este important de menționat că aceste date includ doar posturile bugetare, fără a lua în calcul plăți ad-hoc sau scheme de finanțare prin fundații.

Cea mai importantă instituție care gestionează aceste fonduri este Fundația Bethlen Gábor (BGA Zrt.), care între 2010 și 2018 a administrat majoritatea finanțărilor. În această perioadă, 86% din sprijinul acordat prin BGA a fost decis individual, fără competiție sau evaluare pe puncte a proiectelor.

Cercetarea s-a bazat pe analiza legilor bugetare din 2010-2020, baza de date a Fundației Bethlen Gábor și interviuri cu actori instituționali transilvăneni, oferind publicului o imagine clară a traseului miliardelor din Budapesta și al celor care beneficiază de ele.

Concentrarea fondurilor

Majoritatea fondurilor ajung la instituții urbane și elite:

• Cluj-Napoca concentrează peste 60% din resurse, cu beneficiari precum Universitatea Sapientia, Fundația Iskola, Eparhia Reformata din Transilvania și Fundația Erdélyi Médiatér.
• Alte zone, precum Ținutul Secuiesc, beneficiază în principal orașele mari (Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș).
• Partium și satele primesc extrem de puțin: organizațiile din sate au acces la doar 4% din fonduri.

Marii beneficiari

1. Bisericile – aproape 40% din finanțări merg la organizațiile religioase, mai ales Eparhia Reformată din Transilvania (aproximativ 192 milioane euro), pentru renovări de biserici, colegii și internate.
2. Universitatea Sapientia – peste 160 milioane euro, finanțată aproape exclusiv din bani de stat maghiari, pentru extinderi, laboratoare și biblioteci.
3. Fundațiile politice apropiate UDMR – Iskola și Eurotrans au primit împreună peste 30 milioane euro.
4. Media – Fundația Erdélyi Médiatér, aproape 15 milioane euro, a creat cel mai mare portofoliu de publicații maghiare din Transilvania, crescând influența guvernamentală a Budapestei și diminuând libertatea presei.
5. Sportul – Sepsi OSK și FK Csíkszereda, câte 30 milioane euro fiecare, plus aproape 19 milioane pentru hochei, finanțând infrastructură completă.

Sport și afaceri

Sportul rămâne în continuare un beneficiar de top: Sepsi OSK și FK Csíkszereda au primit fiecare peste 30 de milioane de euro, iar Fundația Mens Sana a primit aproape 19 milioane de euro pentru întreținerea academiei de hochei din Ținutul Secuiesc. Aceste finanțări au creat infrastructuri sportive complete: stadioane, săli de hochei, centre de antrenament.

Cultura și artele primesc porțiuni mult mai mici: de exemplu, Legendarium Secuiesc a câștigat peste 7 milioane de euro, iar proiectele de renovare a castelului ale Fundației Kálnoky și Roy-Chowdhury–Mikes sunt de ordinul câtorva milioane de euro.

Cercetătorii subliniază că structura beneficiarilor arată clar că sistemul întărește în special instituțiile de elită ale maghiarilor din Transilvania: biserici, universități, fundații apropiate UDMR, sport profesionist și media centrală. Programele sociale, inițiativele interetnice, școlile mici din mediul rural și proiectele culturale locale primesc foarte puține fonduri, iar diferențele cresc de la an la an.

Totuși, în ultimii ani a apărut un nou tip de beneficiar: mediul antreprenorial implicat în programele economice. Aceste programe nu mai sunt finanțate de Fundația Bethlen Gábor, ci de Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului și sunt derulate prin Fundația Pro Economica. De asemenea, natura finanțărilor s-a schimbat: în locul proiectelor clasice pe bază de concurs se merge tot mai mult pe investiții de capital. (C.C.)

HINT

Cercetarea s-a bazat pe analiza legilor bugetare din 2010-2020, baza de date a Fundației Bethlen Gábor și interviuri cu actori instituționali transilvăneni, oferind publicului o imagine clară a traseului miliardelor din Budapesta și al celor care beneficiază de ele. Studiul arată cumdistribuirea fondurilor de decenii a modelat instituțiile maghiare din Transilvania și relațiile politice locale.

Articolul Cluj-Napoca absoarbe mai mult de 60 la sută din subvențiile externe ale Budapestei apare prima dată în ziarulfaclia.ro.