Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca găzduiește, începând de ieri, Conferința Internațională de Etnomuzicologie „Muzici tradiționale – recuperări, preluări, restituiri”, manifestare defășurată sub egida Centrului de Cercetare în Etnomuzicologie al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca. Programul evenimentului, aflat la a IV-a ediție, cuprinde sesiuni de comunicări științifice susținute de muzicologi și etnomuzicologi din țară și străinătate: Slovenia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Republica Moldova. Printre oaspeți se numără: Svanibor Pettan / Universitatea Ljublijana – Slovenia; Barbara Mielcarek – Krzyzanowska / Academia de Muzică Bydgoszcz – Polonia; Jozsef Brauer – Benke și Daniel Liptak / Institutul de Muzicologie Budapesta – Ungaria; Blagovesta Kalcheva și Zoya Mikova – Academia de Muzică, Dans, Arte și Coregrafie / Bulgaria; Svetlana Badrajan / Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice Chișinău – Republica Moldova. Particiaprea românească a fost de asemenea însemnată, nume de prestigiu în domeniu aducându-și aportul la conținutul conferinței: prof. univ. dr. Ioan Bocșa; prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, prof. univ. Pavel Pușcaș; prof. univ. dr. Lucian Emil Roșca; prof.univ. dr. Nicolae Gheorghiță, prof.univ. dr. Diana Bunea, etnomuzicolog dr. Constanța Cristescu; conf. univ. dr. Alina Stan, lector univ. dr Andra Pătraș și alții.
Cercetare și artă deopotrivă
Lector univ. dr. Ciprian Mizgan – Danciu, unul dintre coordonatorii evenimentului și director al Centrului de Cercetare în Etnomuzicologie din cadrul Academiei de Muzică Gheorghe Dima a declarat pentru cotidianul Făclia: „Centrul de Cercetare în Etnomuzicologie, sub paronajul căruia se desfășoară această conferință a fost înființat în anul 2022. Prima ediție a avut loc chiar în anul în care s-a înființat Centrul de Cercetare. O componentă aparte a conferinței de la Cluj Napoca, constă în faptul că încearcă să combine partea de cercetare și comunicări științifice cu partea artistică. Prin urmare și acest an, pe parcursul evenimentului, vom avea două recitaluri. Primul recital, susținut în prima zi a conferinței, aparține unor studenți care studiază în domeniul etno. În paralel menționez că anul acesta avem studenți din Ungaria, Bulgaria și din Polonia care vor cânta alături de studenții noștri. A doua zi este invitat un grup de ucrainieni din Tulcea – „Zadunaiska Sici” – care vor prezenta muzică din folclorul ucrainean”.
În privința tematicii, Ciprian Mizgan – Danciu precizează că paleta tematică este extrem de diversă. „Cadrul în care se vor desfășura discuțiile este unul flexibil. Avem invitați nu doar din mediul academic, ci și conducători de ansambluri folclorice, formații de dans popular, soliști. Sunt între noi chiar profesori de muzică din mediul liceal care predau muzică tradițională. De asemenea avem un invitat din Austria, antropologul Răzvan Roșu de la Comisia Vanishing Languages Cultural Heritage Austrian Academy of Science. Aș vrea să adaug faptul că anual, în luna mai, ANMGD organizează un simpozion destinat studenților, deoarece la Conferința Internațională de Etnomuzicologie aceștia nu participă, fiind prezenți doar cei de la doctorat”.
Folclorul între original și trendul comercial
În privința calității etnografice actuale a folclorului românesc, lector univ. dr. Ciprian Mizgan – Danciu precizează: „Din punctul meu de vedere lucrurile sunt ceva mai complicate. Opiniile specialiștilor sunt foarte diverse. Una dintre caracteristice folclorului este transformarea pe parcursul timpului, transformare care este influențată de foarte mulți factori exteriori, sociali, politici, financiari sau de altă natură. Actulamente aceste influențe sunt foarte puternice. În primul rând este vorba de mass-media și cooptarea trendurilor vestice în ceea ce privește muzica în general, cu un deosebit impact asupra muzicii tradiționale. Astăzi muzica tradițională înaintează pe ideea de a satisface niște imperative legate de trend, de modă, de cerință. Or asta nu înseamnă un lucru bun pentru tradiție. O afectează. Pe de altă parte nu putem închide tradiția, nu trebuie să o formalizăm și să o fixăm doar într-un loc, acolo unde considerăm noi că ne reprezintă mai mult ca popor. Deci, unii merg pe ideea că folclorul adevărat este doar cel pe care îl întâlneai cândva în satul românesc, în urmă cu o jumătate de secol. Alții susțin că folclorul trebuie lăsat liber, direcția acestuia venind de la sine, fără ca noi să intervenim. Personal consider că folclorul are un drum al lui și nu îl putem ține în viață „cu perfuzii”.
Secolul de aur al folclorului
Continuând ideea, lector univ. dr. Ciprian Mizgan – Danciu adaugă: „In același timp, trebuie arătat că partea cea mai valoroasă a folclorului este aceea neatinsă de factorii exteriori, adică partea care a reușit să fie conservată acolo, la sat. În opinia mea, în România, folclorul cel mai bogat și mai amplu este cel dintre anii 1850 – 1950. Este secolul de aur al folclorului nostru. Desigur, poate mă întrebați dacă totuși, în anii 50, pe vremea comunismului sever, folclorul nu intrase sub incidența acestui regim. În acei ani folclorul încă nu a fost prea mult afectat de ideologia comunistă. Desigur, pe text restricția a început să se manifeste. De pildă cuvinte ca „Dumnezeu”, „sfânt”, „Crăciun” au fost treptat scoase din texte, deci componenta religioasă. Dar ca melodie, ca fizionomie morală, ca specific cultural folclorul a rămas în utenticitatea sa. În folclor – lucru valabil și atunci și astăzi – lucrurile nu se pot forța! De pildă ceea ce Ansamblul „Icoane” al Academiei de Muzică face astăzi în reprezentările sale, este o transmitere către auditoriu a ceea ce a însemnat folclorul românesc acum 100 de ani în satul românesc. Originalitate, frumusețe, artă autentică”.
Beniamin Pascu
Articolul Conferința Internațională de Etnomuzicologie Cluj Napoca 2025. Foclorul exprimă spiritul unui popor: originalitate, frumusețe, artă autentică apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
