Creștera salariului minim: o bombă cu ceas pentru economie!

Dacă tot sistemul politic care conduce România de sus până jos şi-ar mai reduce puterea birocratică şi fanariotă, companiile private, businessul şi economia ar face mai multe investiţii, ar fi mai competitive şi ar putea să plătească salarii mai mari. Dar guvernul a crescut taxele şi impozitele, iar trendul acesta riscă să nu se stopeze prea curând. Din cauza creșterii costurilor la meteriale și forță de muncă, investitorii clujeni consideră că reforma financiar-bugetară, venită în valuri, a premierului Ilie Bolojan va duce la creșterea șomajului și imigrare în masă. Mai mult, salariul minim brut ar putea crește până la 4.752 de lei anul viitor. Pe masa Ministrului Muncii se află variante de majorare pe marginea cărora urmează să fie purtate discuții şi cu premierul Ilie Bolojan. Unii investitori iau în calcul să-și mute afacerile într-o ţară din afara Uniunii Europene, unde costurile de producţie sunt mai mici, lucru care ar permite afacerilor și companiei să supraviețuiască. În opinia oamenilor de afaceri clujeni până în prezent unul din factorii importanți în economia românească a fost și Banca Națională a României care a reușit să țină stabilitatea cursului valutar leu/euro, lucru care a permis României să nu mărească decalajele față de restul țărilor din UE. Dar creșterea salariului minim pe economie va fi, în opinia unora, ca o bombă cu ceas.

Statul îmi reține o „cotă” feudală

Mircea – Caludiu Rișco, antreprenor al unei firme de construcții și fasonat piatră din Cluj Napoca spune: „Am văzut că zilele acestea s-au purtat discuții legate de creșterea salariului minim pe economie, lucru pe care Ilie Bolojan nu l-ar susține. Din punct de vedere moral, la starea de pauperitate care se accentuează în România de la o lună la alta, creșterea ar fi cât de cât un factor compensator,ajutăla supraviețuire. Din punct de vedere economic eu, ca antreprenor, deși am nevoie de mână de lucru, sunt rezervat în această privință. În România taxele pe muncă sunt covârșitoare. Gândiți-vă, pe mine salariul unui angajat mă costă 47 % dintr-un slariu brut. Proiecția o regăsim în scumpirea produsului finit. Eu ca să dau un salariu net de 1000 de euro unui muncitor, costul total pe care îl suport este de 1700 de euro. Deci statul îmi ia 700 de euro, adică o „cotă” feudală, îngrozitoare pentru un om de afaceri. Or, cum să scumpești produsul frinit dacă puterea de cumpărare scade? Ne apropiem de un cerc vicios!” menționează Mircea – Claudiu Rișco.

Am crezut că sunt în Fanar, nu în România

„Și mai este ceva – spune Mircea – Claudiu Rișco – mai este un cost pe care îl plătim și care ne face zile fripte: birocrația. Zile întregi pierdute pentru tot felul de avize și acorduri, tomuri de dosare și hârtii, timp pierdut pe la ghișee, neclarități în autorizații, întorceri din drum în demersul aprobărilor, șicanări din partea funcționarilor publici, câte și mai câte. Este o disfuncționalitate severă în administrație. Eu cred că avea dreptate premierul Bolojan când spunea că rezultatele muncii fucnționarilor publici nu sunt proporționale cu numărul lor. Dar depinzi de ei și ei știu asta. Eu cred că are dreptate Bolojan: în administrație este nevoie de o reformă profundă, care să înceapă cu schimbarea mentalităților. Or aceasta trebuie să fie promovată de primari. Ei sunt primii care trebuie să dorească de la subalterni schimbarea opticii, a modului în care abordezi nevoile omului de afaceri. Mă gândesc în ce măsură poate interveni un premier pentru a schimba orizontul relației administrație – om de afaceri, pentru că primarii din țară, indiferent de partid, sunt dumnezei în localitatea lor. Și nu doar în primării se întâmplă asta, ci și în instituțiile de stat. Astăzi stai pentru un acord de mediu și șase luni. Nu se poate așa ceva. Încă la Cluj lucrurile se mai mișcă oarecum dar am avut o lucrare mai mare în județele Vaslui și Botoșani…Doamne, pentru un acord de mediu am așteptat 8 – opt! – luni, pentru un aviz de principiu de la primării, două luni….Am crezut că sunt în Fanar, nu în România. Ca să nu mai spun de calitatea relației cu investitorul. Ne vorbeau de parcă ceream să ne hrănească, nu să investim. Deci, să nu ne mire că lucruile funcționează prost. Reforma personalului în administrație este absolut necesară. Deci, personal consider că două lucruri sunt de mare urgență: reducerea taxelor pe muncă și descătușarea administrației. În rest, ne-om descurca!” spune Mircea – Claudiu Rișco.

O decizie precum un tsunami

Emil Bazavan comercializează de peste 30 de ani produse alimentare și nealimentare en-gros prin două firme din Cluj Napoca pe care le patronează alături de soția sa. În cursul anului trecut profitul a fost de 2,7% dar pentru anul în curs problema profitului este încă incertă. „Am 9 salariați, din care 7 lucrează pe partea de manipulare a mărfii, doi șoferi și o doamnă contabilă. Dacă se pune problema creșterii salariului minim, riscul de a restrânge afacerea crește considerabil pentru mine. Pentru că produsele pe care le comercializez s-au scumpit. Producătorii au ridicat prețul la poarta fabricii. Eu distribui marfă în județele Cluj și Bistrița, mai ales în mediul rural dar și la comercianții din orașele mici. Îmi plătesc oamenii peste salariul minim pe economie. Dar mai mult decât le ofer acum, nu le pot oferi. Mărindu-se prin lege salariul minim, așa cum se preconizează, ceea ce primesc oamenii mei ca retribuiție acum, va deveni pentru ei salariu minim. Dar ei, probabil, vor considera că trebuie să le ofer ceva în plus, pentru că salariile cresc. Și atunci lucrurile se acutizează pentru un om de afaceri ca mine, care are business de subzistență. Ce va trebui să fac? Să dau afară din oameni? Să-mi restrând afacerea? Să renunț la afacere și să merg pe închirierea spațiilor ? Vedeți, o decizie pe care guvernul o poate lua fără a consulta oamenii de afaceri este precum un tsunami în lumea bisinessului. Iar cei mai vulnarabili suntem noi, cei din zona IMM-urilor. Din cei 9 salariați ai mei, 4 au peste 50 de ani. Cine îi mai angajează? Vor fi o vreme șomeri dar apoi? Nici să plece la lucru în occident nu mai pot, pentru că fizic nu vor rezista: Deci, ceea ce risc eu să pățesc în urma unei hotărâri de guvern luată fără suficientă chibzuință, poate păți orice investitor cu afaceri de la o lună la alta, așa cum am eu. Din punctul meu de vedere reforma fiscală în România nu începe cu salariul minim mărit, ci cu salariile directorilor din instituțiile de stat, care încasează lunar mii de euro, cu pensiile speciale și cu punerea la dispoziție a cât mai multe locuri de muncă pentru tineri, ca să nu mai emigreze. Așa văd eu reforma!” -menționează Emil Bazavan.

Statul își face socotelile

Din cei aproximativ un milion de angajaţi plătiţi cu venitul minim, cei mai mulți lucrează în privat, statul ar avea de câştigat din această majorare a salariului mimim brut, pentru că ar încasa mai mulţi bani din contribuţii. Pentru că, în funcţie de salariul minim se calculează şi alte plăţi, precum contribuţiile pentru cei care lucrează part time sau cu drepturi de autor ori punctul de amendă, statul ar avea și mai mult de câștigat din această creștere.

Beniamin Pascu

Articolul Oamenii de afaceri clujeni, îngrijorați de inițiativele guvernului apare prima dată în ziarulfaclia.ro.