AFP
Şeful Statului Major al armatei israeliene a cerut luni o „anchetă sistemică” cu privire la evenimentele din 7 octombrie 2023, într-un moment în care guvernul refuză să înfiinţeze o comisie naţională de anchetă care să permită stabilirea responsabilităţilor pentru eşecul autorităţilor în a preveni cel mai sângeros atac pe care l-a suferit vreodată Israelul.
Generalul-locotenent Eyal Zamir a formulat această solicitare după publicarea raportului unui comitet de experţi mandatat de el, ceea ce marchează practic încheierea anchetelor din cadrul armatei privind eşecurile care au dus la tragedia din 7 octombrie 2023.
Acest raport „marchează o etapă importantă spre înţelegerea globală de care aveam nevoie, atât ca societate, cât şi ca organizaţie”, a declarat generalul Zamir, potrivit unui comunicat publicat de armată. „Totuşi, pentru a se garanta că astfel de eşecuri nu se vor mai întâmpla vreodată este de acum necesară o anchetă sistemică extinsă şi completă”, a subliniat el.
În pofida sondajelor care arată că o largă majoritate a israelienilor, indiferent de orientarea lor politică, susţin înfiinţarea unei comisii naţionale de anchetă cu privire la evenimentele din 7 octombrie, guvernul premierului Benjamin Netanyahu se opune acesteia.
Conform legislaţiei israeliene, decizia de a crea o comisie naţională de anchetă aparţine guvernului, iar Curţii Supreme revine responsabilitatea numirii membrilor acesteia.
Or, guvernul Netanyahu format în decembrie 2022, unul dintre cele mai de dreapta din istoria Israelului, acuză această instituţie că este părtinitoare din punct de vedere politic şi că s-ar afla sub influenţa stângii.
Slăbirea puterilor Curţii Supreme – prezentată de executiv ca o reechilibrare necesară a puterilor – se află în centrul unui proiect de reformă a justiţiei, propus de guvern, care a divizat profund societatea israeliană înainte de izbucnirea războiului declanşat de atacul fără precedent al grupării islamiste palestiniene Hamas.
Somat de opoziţie să-şi prezinte punctul de vedere asupra problemei, Netanyahu a reiterat luni în faţa deputaţilor că se opune instituirii unei comisii naţionale de anchetă, care ar fi – potrivit lui – un „instrument politic” în mâinile adversarilor săi.
El a sugerat mai degrabă crearea unei comisii de anchetă „cu un larg acord naţional”, după modelul celei înfiinţate în SUA după atacul terorist din 11 septembrie 2001. Propunerea a fost respinsă imediat de opoziţie.
Parlamentul israelian a adoptat în primă lectură un proiect de lege privind „pedeapsa cu moartea pentru terorişti”
Parlamentul israelian a adoptat luni seară, în primă lectură, un proiect de lege care ar introduce „pedeapsa cu moartea pentru terorişti”, un text conceput special pentru a fi aplicat palestinienilor condamnaţi pentru atacuri sau atentate mortale împotriva israelienilor.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 39 de voturi pentru şi 16 împotrivă. Ministrul Securităţii Naţionale, Itamar Ben Gvir, o figură proeminentă a extremei drepte israeliene, a ameninţat că nu va mai susţine majoritatea care îl sprijină pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu (dreapta) dacă proiectul de lege, introdus de un membru al partidului său, nu va fi supus la vot în Knesset.
Pentru ca proiectul să devină lege, sunt necesare a doua şi a treia lectură.
Proiectul de lege propune ca „oricine provoacă intenţionat sau prin indiferenţă moartea unui cetăţean israelian din motive de rasism sau ostilitate faţă de o comunitate, şi cu scopul de a dăuna statului Israel şi renaşterii poporului evreu în ţara, va fi pasibil de pedeapsa cu moartea”.
Cu o astfel de formulare, pedeapsa cu moartea s-ar putea aplica unui palestinian care ar ucide un israelian, dar în niciun caz unui israelian care ar ucide un palestinian.
Considerând acest proiect de lege admisibil, Comisia de Securitate Naţională din Knesset a declarat pe 3 noiembrie că obiectivul textului este „de a elimina terorismul de la rădăcină şi de a crea un factor de descurajare puternic”.
„Orice terorist care se pregăteşte să comită o crimă trebuie să ştie că există o singură pedeapsă: pedeapsa cu moartea”, a declarat Ben Gvir în aceeaşi zi.
Votul Knessetului survine în contextul în care un armistiţiu fragil între Israel şi Hamas a intrat în vigoare pe 10 octombrie, mediat de Statele Unite la mai bine de doi ani de la începerea războiului declanşat de atacul fără precedent al mişcării islamiste palestiniene din 7 octombrie 2023.
Hamas: Israelul încearcă să legalizeze „uciderea sistematică şi în masă” a palestinienilor
Grupul islamist Hamas a declarat marţi că Israelul încearcă să „legalizeze uciderea sistematică şi în masă” a palestinienilor prin legea pedepsei cu moartea pentru terorişti prezentată de extrema dreaptă israeliană, care a trecut luni de prima lectură (din trei) în sesiunea plenară a Knessetului (Parlamentul), informează EFE.
„Aprobarea în numita Knesset sionistă în prima lectură a legii pentru executarea prizonierilor palestinieni este o extensie a abordării rasiste şi criminale a guvernului sionist şi o încercare de a legaliza uciderea sistematică a poporului nostru palestinian care trăieşte sub ocupaţie”, a declarat Hamas într-un comunicat.
Grupul islamist a calificat legea propusă drept „sadică” şi o „nerespectare flagrantă a legilor şi convenţiilor internaţionale, inclusiv a dreptului internaţional umanitar şi a principiilor drepturilor omului”.
Hamas a cerut comunităţii internaţionale, în special ONU, să condamne acest proiect de lege şi să facă presiuni asupra Israelului să o retragă.
În plus, a cerut formarea unei comisii internaţionale care să viziteze închisorile israeliene pentru a examina condiţiile la care sunt supuşi prizonierii palestinieni, care au denunţat în numeroase ocazii tortura, bătăile, precum şi privarea de hrană, produse de igienă şi somn.
Conform acestui proiect de lege, care are nevoie de o nouă aprobare în comisie şi apoi de două noi voturi în plen pentru a trece, pedeapsa cu moartea va putea fi aplicată de instanţele militare israeliene pe teritoriul palestinian din Cisiordania „prin majoritatea simplă a judecătorilor din instanţa de primă instanţă”, şi nu prin unanimitate. Totodată, ea nu va putea fi comutată într-o altă pedeapsă mai mică.
Autorităţile israeliene folosesc eticheta de „terorist” pentru a se referi la palestinienii care atacă soldaţi sau colonişti israelieni care locuiesc ilegal în Cisiordania, precum şi la cei care comit atentate pe teritoriul Israelului.
Sub umbrela acestui termen, armata sau poliţia din Israel au ajuns să îi califice ca terorişti pe copiii care au aruncat cu pietre asupra forţelor lor, pe jurnalişti din Fâşia Gaza şi Cisiordania şi pe alte persoane a căror legătură cu grupurile armate nu a fost niciodată dovedită.
HINT
Cu o astfel de formulare, pedeapsa cu moartea s-ar putea aplica unui palestinian care ar ucide un israelian, dar în niciun caz unui israelian care ar ucide un palestinian.
Articolul Netanyahu refuză anchetarea evenimentelor din 7 octombrie 2023 care au condus la război apare prima dată în ziarulfaclia.ro.