Utilizarea excesivă a telefonului de către copii este o realitate, însă dacă nu ne ocupăm de fenomen, pe termen lung, acesta va afecta dezvoltarea psihică și fizică a copiilor. Lăsându-i pradă expunerii internetului, copiii pot deveni anxioși, iritați, depresivi sau izolați social. Despre cauzele care conduc la folosirea excesivă a telefonului în rândul copiilor, despre cum îi afectează pe școlari și se răsfrânge asupra colectivului clasei, despre modul în care se poate face „detoxifierea digitală” aflăm de la reprezentanții Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Cluj, Ruxandra Vasilescu, coordonator servicii de consiliere școlară și psihologică, și Ana-Maria Crișan, profesor consilier școlar, în interviul acordat ziarului Făclia.
Zece elevi, consiliați individual
Rep: În anul școlar 2024-2025, în cadrul cabinetelor de asistență psihopedagogică, câți elevi au primit sprijin (individual și în grup) de la profesorii consilieri școlari pe problematica consumului digital excesiv, folosirea telefonului mobil în ore?
R.V.: În contextul consumului digital excesiv și/sau al folosirii neadecvate a telefonului mobil în timpul orelor de curs, raportarea pentru anul școlar 2024 – 2005 indică 10 elevi care au beneficiat de ședințe de consiliere individuală, încadrate la „folosire excesivă a telefonului”. CJRAE Cluj subliniază că, spre deosebire de teme precum bullyingul, cazurile care vizează strict „folosirea excesivă a telefonului” ajung mai rar ca temă principală la cabinetul de asistență psihopedagogică; de regulă, acestea sunt componente ale unor situații mai ample de comportament neadecvat legat de telefonul mobil sau de alte instrumente digitale. De pildă, în cazul unui elev consiliat pentru lipsă de concentrare sau performanță școlară slabă se stabilesc și obiective specifice privind utilizarea telefonului, precum „creșterea implicării directe a elevului în activitatea de la clasă” sau „creșterea nivelului de atenție în timpul orei”. Sprijinul este astfel oferit integrat, chiar dacă nu apare într-o categorie statistică separată. Efortul principal pe această temă este orientat spre prevenție de grup și educație pentru utilizare responsabilă a tehnologiei, prin: programe dedicate – activități de grup de prevenire a consumului digital excesiv (peste 250 de elevi); tematici conexe – includerea sistematica a subiectului în sesiunile de grup care urmăresc prevenirea dependențelor și siguranței în mediul online, ceea ce crește semnificativ numărul elevilor expuși acestor mesaje. CJRAE Cluj evidențiază că intervenția psihopedagogică este adaptată complexității vieții școlare și abordează utilizarea neadecvată a tehnologiei nu doar ca pe o încălcare de reguli, ci ca pe un factor care afectează starea de bine și performanța școlară a elevului.
FOMO – Teama de a pierde informații
Rep: Cum îl afectează pe elev/copil statul ore în șir în mediul online?
R.V.: Expunerea prelungită a preșcolarilor și elevilor la mediul online (și, în general, la diverse ecrane,) le poate afecta dezvoltarea psihică și fizică, astfel: scăderea capacității de concentrare: expunerea constantă la stimuli vizuali rapizi și la notificări antrenează creierul să caute recompense imediate. Aceasta duce la o toleranță redusă la plictiseală și la o dificultate sporită de a se concentra pe sarcini care necesită atenție susținută, cum ar fi cititul sau studiul; afectarea memoriei de lucru: multitasking-ul digital slăbește capacitatea de a distinge și menține informațiile relevante în minte și de a le procesa eficient; performanță școlară redusă: timpul petrecut online, adesea în detrimentul odihnei și al temelor, corelează frecvent cu rezultate școlare sub așteptări; apariția anxietății, iritabilitate și chiar simptome depresive: copiii pot dezvolta o teamă de a pierde informații sau evenimente (FOMO – Fear of Missing Out) sau pot fi afectați negativ de compararea constantă cu viețile idealizate din social media; izolarea social – deși copiii comunică online, timpul petrecut în fața ecranului reduce semnificativ oportunitățile de interacțiune socială față în față, care sunt esențiale pentru dezvoltarea empatiei și a abilităților non-verbale; tulburări de somn – lumina albastră emisă de ecrane inhibă producția de melatonină, hormonul somnului. Acest lucru duce la insomnii, somn de proastă calitate și oboseală cronică; sedentarism și obezitate: timpul petrecut nemișcat crește riscul de obezitate și de probleme cardiace pe termen lung; probleme de vedere – sindromul de oboseală vizuală digitală, manifestat prin ochi uscați, vedere încețoșată și dureri de cap, devine tot mai frecvent; dureri musculo-scheletale – postura incorectă (gât aplecat, umeri încordați) duce la probleme cronice la nivelul gâtului, spatelui și mâinilor („text neck”).
În concluzie, deși mediul digital este o unealtă valoroasă, echilibrul și supravegherea sunt vitale. Misiunea noastră, ca specialiști, dar și datoria de părinți este de a-i ajuta pe copii să-și dezvolte capacitatea de autocontrol și să folosească tehnologia în mod responsabil.
Risc de dependență de internet
Rep: Care sunt riscurile pe termen lung?
R.V.: Riscurile cele mai serioase se manifestă în domenii vitale pentru viața de adult: 1. riscuri neuro-cognitive și de dezvoltare a creierului: dependența de internet/jocuri: dezvoltarea unor dependențe comportamentale structurale, care pot conduce la modificări neurologice similare cu cele din dependențele de substanțe (activarea circuitului recompensei), făcând foarte dificilă gestionarea timpului și a priorităților în viața adultă; afectarea funcțiilor executive: competențele esențiale pentru succesul academic și profesional (cum ar fi planificarea, organizarea, luarea deciziilor raționale și amânarea recompensei) se dezvoltă mai greu, deoarece mediul online oferă recompense immediate și structură minimă; 2. riscuri psihologice și de sănătate mintală: cronicizarea problemelor de sănătate mintală: anxietatea, depresia, și tulburările de somn asociate cu utilizarea excesivă pot deveni cronice, necesitând intervenții terapeutice complexe la vârsta adultă; imagine de sine distorsionată: expunerea constantă la standarde nerealiste de frumusețe și succes din social-media alimentează comparația socială negativă, ducând la o stimă de sine scăzută și la tulburări de imagine corporală; dezvoltarea fricilor sociale: încrederea excesivă în comunicarea bazată pe text sau emoji poate împiedica dezvoltarea abilităților de competență socială reală. Pe termen lung, acest lucru poate contribui la izolarea socială și la dificultăți majore în stabilirea și menținerea relațiilor personale sau profesionale; 3. riscuri profesionale și de adaptare socială: dificultăți pe piața muncii: adulții care nu și-au dezvoltat funcțiile executive și au o capacitate redusă de concentrare pot întâmpina probleme serioase în mediile profesionale care necesită perseverență, atenție la detalii și rezistență la frustrare; probleme de sănătate cronică: stilul de viață sedentar promovat de timpul excesiv petrecut online crește riscul de obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare pe termen lung.
În concluzie, intervenția timpurie (la nivel de preșcolari și elevi) nu este doar o măsură educativă, ci o acțiune esențială de profilaxie a sănătății mintale și fizice pentru trecerea individului spre etapa vieții de adult.
Problema individuală devine una de grup
Rep: Cum poate afecta colectivul clasei utilizarea mobilului în timpul cursurilor de către unii colegi? Ați avut semnalate asemenea cazuri?
R.V.: Utilizarea telefonului mobil în timpul orelor de curs de către un singur elev poate afecta întregul colectiv al clasei, transformând o problemă individuală într-una de grup. Fenomenul nu este izolat; comunicarea digitală este adesea preferată și încurajată social în detrimental interacțiunii față în față. Primim în continuare semnalări, însă, din punct de vedere statistic, multe situații sunt încadrate în categorii mai largi de probleme comportamentale sau de lipsă de atenție. Impactul utilizării mobilului se resimte la două niveluri: 1. afectarea climatului de învățare și a concentrării: distragere multiplicată: un singur telefon activat sau verificat devine un focar de distragere pentru colegii din jur, scăzând atenția și implicarea întregii clase și erodând disciplina și ritmul de predare; lipsa de respect: utilizarea mobilului în timpul explicațiilor transmite un mesaj tacit de lipsă de respect față de cadrul didactic și față de efortul colegilor; prioritizarea eronată: se induce ideea că notificările, mesajele sunt mai importante decât activitatea de la clasă, subminând valoarea procesului educațional. 2. erodarea competențelor sociale și a coeziunii de grup: izolare digitală: comunicarea preponderent online, fără contact vizual și fără nuanțe emoționale inhibă dezvoltarea empatiei și a abilităților non-verbale, esențiale pentru coeziunea grupului; diminuarea interacțiunii reale: timpul petrecut pe telefon în pauze (sau sub bancă în timpul orei) reduce oportunitățile de interacțiune autentică, de joc și de rezolvare natural a conflictelor, afectând dezvoltarea socială a grupului.
Din perspectiva noastră, măsurile precum predarea telefoanelor la începutul orelor, applicate consecvent, reprezintă o formă binevenită de „detoxifiere digital”. Acestea nu sunt sancțiuni punitive, ci condiții necesare pentru ca elevii să-și recapete controlul atenției și să se implice direct, față în față, în activitățile de la clasă și în viața de grup. Consilierii școlari integrează constant această tematică în sesiunile de grup, stabilind obiective clare, precum creșterea implicării directe a elevului în activitatea de la clasă și promovând siguranța și echilibrul în mediul online.
Munca de la oră a profesorilor, îngreunată
Rep:. Cât de mult este îngreunată munca profesorilor de către elevii care folosesc în exces telefonul sau mediul digital? Câte cazuri au fost în care profesorii/diriginți v-au sesizat situații de acest fel?
R.V.: Problematica utilizării excesive a telefonului și a mediului digital de către elevi îngreunează semnificativ munca profesorilor, devenind o sursă constantă de frustrare și perturbare a procesului didactic. Munca profesorilor este afectată în mod direct prin: 1. reducerea coerenței actului didactic: prezența constantă a stimulilor digitali distrage atenția clasei și obligă profesorul să facă pauze frecvente pentru a restabili ordinea. Ritmul lecției este întrerupt, scăzând calitatea predării și nivelul de aprofundare. 2. scăderea implicării elevilor: profesorii se confruntă cu o rezistență pasivă din partea elevilor care sunt mai interesați de notificările de pe telefon decât de materialul predat. Menținerea interesului si a disciplinei necesită un efort energetic și emoțional suplimentar din partea cadrului didactic. 3. dificultăți în evaluare: elevii constant distrași sau cu dificultăți de concentrare legate de consumul digital au, inevitabil, rezultate mai slabe, ceea ce complică evaluarea și impune intervenții diferențiate suplimentare.
În cadrul cabinetelor de asistență psihopedagogică, situațiile semnalate de profesori și diriginți pe această temă sunt abordate, de regulă, integrat, nu ca o categorie separată. Impactul asupra muncii profesorilor este îngrijorător și se reflectă în numărul mare de ore de consiliere de grup dedicate siguranței online și prevenirii dependențelor.
Creșterea problemelor de comportament din cauza telefonului
Rep: Comparativ cu anul școlar precedent cum se prezintă această problematică?
R.V.: Solicitările punctuale privind intervențiile de sprijin pentru situațiile de utilizare excesivă a telefonului pe timpul orelor de curs nu au înregistrat creșteri cantitative în cei doi ani. Așa cum am precizat, problematica este abordată integrat, ca parte a unor dificultăți mai ample legate de consumul digital excesiv. Din punct de vedere calitativ, observăm o conștientizare tot mai accentuată nu doar în rândul cadrelor didactice, ci și al părinților, privind riscurile asociate comportamentelor neadecvate ale copiilor în raport cu utilizarea instrumentelor digitale (în special a telefonului mobil). În ultimii ani, consilierii școlari au semnalat o tendință de creștere a frecvenței și intensității problemelor de comportament și de concentrare, în care utilizarea excesivă a mediului digital acționează ca factor declanșator sau agravant. Efortul principal al profesorilor consilieri în acest domeniu este orientat spre derularea unor activități de grup (peste 250 de elevi) pentru prevenirea consumului digital excesiv. De asemenea, subiectul este inclus frecvent în consilierea de grup pe teme conexe, cum ar fi siguranța online, prevenirea dependențelor etc.
În concluzie, deși numărul cazurilor individuale rămâne redus, nivelul de conștientizare al tuturor actorilor din mediul școlar a crescut în raport cu impactul major al acestei probleme asupra dezvoltării armonioase a copiilor. În acest context, CJRAE Cluj a intensificat programele de prevenție, recunoscând că problema telefonului nu este izolată, ci parte a unui tablou mai larg al sănătății mintale și comportamentale a elevilor.
Tia SÎRCA
Articolul Consilierii CJRAE: Stând excesiv pe telefon, copiii anxioși și izolați social. Cum facem „detoxifierea digitală” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
