Utilizarea excesivă a telefonului de către copii este o realitate, însă dacă nu ne ocupăm de fenomen, pe termen lung, acesta va afecta dezvoltarea psihică și fizică a copiilor. Lăsându-i pradă expunerii internetului, copiii pot deveni anxioși, iritați, depresivi sau izolați social. Despre cauzele care conduc la folosirea excesivă a telefonului în rândul copiilor, despre modul în care se poate face „detoxifierea digitală” și cum îi putem ajuta concret ne ghidează reprezentanții Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Cluj, Ruxandra Vasilescu, coordonator servicii de consiliere școlară și psihologică, și Ana-Maria Crișan, profesor consilier școlar, în a doua parte a interviului acordat ziarului Făclia.
Printre cauze, evadarea din realitate
Rep: Care sunt principalele cauze care conduc la folosirea excesivă a telefonului de către elevi? Cum pot fi ajutați de părinți?
R.V.: Conform observațiilor profesorilor consilieri școlari, utilizarea excesivă a telefonului și a mediului digital de către elevi este, de cele mai multe ori, un simptom al unor nevoi nesatisfăcute sau al unor lacune de dezvoltare socio-emoțională. 1. Cauze psihologice și emoționale: evadarea din realitate (mecanism de coping): elevii folosesc ecranele ca formă de auto-medicație/auto-liniștire pentru a face față stresului, anxietății, plictiselii sau sentimentului de izolare. Mediul online oferă o evadare rapidă spre satisfacția imediată pe care o găsesc rar în mediul școlar sau familial; căutarea de recompense imediate: aplicațiile și jocurile sunt concepute pentru a stimula constant centrul recompensei din creier (prin notificări, like-uri, progrese rapide în joc), creând o dependență de dopamină, mai intensă decât cea oferită de activitățile școlare sau hobby-urile obișnuite; stimă de sine scăzută și dificultăți de socializare: elevii care se simt inadecvați în interacțiunile față în față caută validare și acceptare în mediul online, unde își pot controla mai ușor imaginea (prin filtre sau avataruri). 2. Cauze sociale și de mediu: modelul paternal: părinții permanent „pe telefon”; oferă fără intenție un model de utilizare excesivă a dispozitivelor, pe care copilul îl preia și îl normalizează; lipsa alternativelor structurate: în absența activităților extrașcolare sau a unor hobby-uri concrete, timpul liber este ocupat automat cu utilizarea ecranelor; presiunea grupului și FOMO (Fear of Missing Out): teama de a rata informații sau de a nu fi la curent cu tendințele printre colegi întreține nevoia de a fi permanent online. 3. Cauze neurologice (mai ales la vârste mici): dezvoltarea autocontrolului: la preșcolari și elevii din ciclul primar, centrele din creier responsabile cu autocontrolul și amânarea recompensei nu sunt complet dezvoltate. Accesul la recompense imediate (ecranul) poate depăși capacitatea lor de autoreglare, favorizând instalarea rapidă a unui tipar de dependență.
Rolul părinților și intervenții recomandate – Părinții sunt parteneri esențiali în gestionarea și reglarea comportamentului digital. Intervenția parentală eficientă se bazează pe structură, comunicare și empatie, nu exclusiv pe interdicții. Între posibilile abordări recomandate se numără: stabilirea unor zone fără ecran (la masă, înainte de culcare, în mașină etc.); modelare parentală conștientă (adultul își gestionează vizibil propriul timp de ecran); încurajarea interacțiunilor reale si a activităților alternative (sport, lectură, joc liber, activități practice); comunicarea empatică (se explică „de ce-urile”, se ascultă nevoile copilului, se validează emoțiile etc.); negocierea timpului de ecran (reguli explicite – durată, conținut, moment -, stabilite și revizuite împreună, folosirea consecvenței, stabilirea unor limite etc). În esență, sprijinul real al părinților constă în a-i ajuta pe copii să-și dezvolte mecanisme de coping sănătoase și surse de satisfacție și validare în viața reală astfel încât mediul virtual să fie un complement, nu (doar) un substitut al realității.
„Detoxifiere digitală”, front comun, părinți, școală și consilieri
Rep: Cum colaborați cu părinții în rezolvarea problemelor de acest fel?
R.V.: Abordarea CJRAE Cluj în gestionarea consumului digital excesiv se bazează pe o colaborare strânsă și etapizată cu părinții, recunoscuți ca parteneri esențiali în schimbarea comportamentului copilului. Colaborarea cu părinții are trei direcții principale: informare, consiliere și stabilirea unui plan comun de acțiune. La semnalarea unui caz (de către profesor sau părinte), intervenția începe prin sesiuni directe care includ: identificarea cauzelor: consilierul școlar nu se rezumă la interdicții, ci investighează împreună cu părintele și copilul factorii care stau la baza excesului digital (ex: anxietate, plictiseală, lipsă de validare); psihoeducație: părinții sunt ajutați să înțeleagă mecanismele dependenței (circuitul recompensei, impactul somnului) și faptul că telefonul este adesea simptomul, nu problema în sine; stabilirea obiectivelor comune: se elaborează un Plan de intervenție personalizat cu ținte măsurabile, precum: stabilirea unor limite clare acasă (fără telefon în timpul mesei sau după o anumită oră); înlocuirea timpului de ecran cu activități de familie sau hobby-uri fizice; monitorizarea consecventă a respectării regulilor. CJRAE, prin consilierii școlari, organizează periodic activități dedicate părinților, axate pe prevenție și formare, astfel: lectorate și webinarii: sesiuni de grup despre siguranța în mediul online, rolul parental în era digitală și gestionarea excesului de ecran; oferă părinților instrumente practice și spațiu pentru schimb de experiențe; promovarea modelului sănătos: părinții sunt sprijiniți să devină modele de utilizare echilibrată a ecranelor și să pună în valoare interacțiunile autentice.
Colaborarea școală-familie-cabinet de asistență psihopedagogică vizează asigurarea unui: mesaj unitar: consilierul facilitează comunicarea între profesor/diriginte și părinte pentru alinierea regulilor și consecințelor aplicate și la scoală (ex.: predarea telefonului la începutul orelor); sprijin pentru structură: părinții sunt susținuți în aplicarea măsurilor școlare de „detoxifiere digitală” prin întărirea acelorași reguli și în mediul familial. În esență, după cum am mai menționat, sprijinul oferit de CJRAE părinților pune accent pe trecerea de la interdicție la educație și autoreglare, furnizând resursele necesare pentru a crea un mediu familial echilibrat.
Recuperarea, de la săptămâni la luni
Rep: Cât de lung poate fi procesul revenirii la normalitate pentru un elev confruntat cu o astfel de problemă?
Timpul necesar pentru revenirea la un echilibru digital sănătos variază considerabil de la un elev la altul, în funcție de factori individuali, familiali și de mediu. De asemenea, recuperarea depinde de severitatea problemei și de nivelul de sprijin oferit de școală și familie. Un plan intensiv de recuperare poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni, însă stabilizarea și menținerea schimbării necesită un angajament pe termen lung, de regulă, de un an sau mai mult. Principalii factori care influentează durata: severitatea dependenței (atunci când utilizarea excesivă a condus la izolare social prelungită și la eșec scolar, procesul de recuperare este mai lent și mai complex); motivația elevului (motivația intrinsecă pentru schimbare facilitează progresul și menținerea rezultatelor); consistența parentală (aplicarea consecventă a limitelor și existența unui mediu familial stabil, cu alternative non-digitale atractive, contribuie la scurtarea perioadei de recuperare); cauzele subiacente (dacă utilizarea excesivă reprezintă un mecanism de coping pentru anxietate și depresie, procesul de revenire va fi mai îndelungat și va necesita sprijin suplimentar).
În etapele tipice ale recuperării, consilierii școlari urmăresc, în general, trei etape principale: 1. etapa de conștientizare și limitare (2 – 4 săptămâni): se stabilesc limite clare („digital detox”) și se facilitează conștientizarea modului în care utilizarea excesivă a telefonului afectează viața elevului. Aceasta este, de regulă, cea mai dificilă etapă, deoarece presupune depășirea rezistenței inițiale; 2. etapa de reintegrare (1 – 3 luni): elevul este ghidat să înlocuiască timpul petrecut online cu activități alternative (sociale, academice, recreative) reconstruind treptat relațiile și capacitatea de concentrare; 3. etapa de menținere (6 – 12 luni sau mai mult): accentul cade pe consolidarea noilor obiceiuri si pe gestionarea autonomă a timpului de ecran. Procesul este considerat de succes atunci când elevul folosește tehnologia ca instrument util, nu ca pe o necesitate emoțională, iar starea sa afectivă este stabilă. Revenirea la normalitate nu presupune renunțarea totală la digital, ci atingerea unui echilibru sănătos și dezvoltarea autocontrolului.
Diferența dintre intervenția psihopedagogică și cea psihoterapeutică: Intervenția psihopedagogică oferită de consilierii școlari diferă de intervenția psihoterapeutică specializată pe adicții prin scop, cadru, durată și obiective: consilierul școlar se axează pe prevenție, educație și sprijin în mediul școlar ajutând elevul să își restructureze comportamentul digital si să-și îmbunătățească organizarea personală; psihologul specializat în adicții se axează pe tratament, diagnostic și restructurare profundă a tiparelor de personalitate și comportament. Intervenția psihopedagogică reprezintă, de regulă, prima linie de prevenție și intervenție, în situații de consum digital excesiv, fiind potrivită pentru elevii la care problema se manifestă ca o dificultate de disciplină și organizare, ce afectează performanța școlară.
Intervenția psihoterapeutică specializată pe adicții devine necesară atunci când comportamentul digital a evoluat într-o adicție clinică, care depășește resursele școlii și necesită un diagnostic specializat și un tratament profund. Consilierul școlar identifică problema, oferă sprijin inițial și recomandă trimiterea către psihologul specializat în adicții atunci când problema depășește sfera de competență a școlii.
Un caz fericit, Alex
Rep: Exemplificați cu un caz, în care colaborarea părinți – specialiști CJRAE – școală a condus la o reușită.
R.V.: Cazul lui Alex (12 ani), elev în clasa a VI-a, a devenit un exemplu al necesității unei intervenții integrate. Semnalat inițial de diriginte din cauza scăderii bruște a notelor și a unei lipse totale de concentrare la ore, Alex petrecea peste șase ore zilnic pe jocuri și rețele sociale, ajungând la un comportament irascibil și izolare socială. Intervenția consilierului școlar CJRAE s-a axat inițial pe stabilirea unui program de utilizare digitală, un contract asumat de Alex care limita strict timpul de joc și impunea predarea telefonului la ora 21.00. În paralel, părinții au beneficiat de psihoeducație pentru a înțelege cauzele anxietății sociale a lui Alex și au fost încurajați să fie consecvenți în aplicarea regulilor, oferind în schimb alternative offline de calitate (sport, jocuri de societate). Reușita a depins de coerența cu care toți factorii educaționali au susținut acest contract.
Dirigintele și școala au contribuit decisiv prin aplicarea consecventă a Regulamentului de ordine interioară – asigurând că telefonul era predat la începutul orelor – și prin oferirea de feedback pozitiv imediat ce Alex dădea semne de implicare. Astfel, mediul școlar a funcționat ca o zonă de detoxifiere digitală pe parcursul zilei. După aproximativ trei luni de implementare riguroasă, rezultatele au fost vizibile: notele lui Alex au început să crească, iar nivelul său de atenție s-a îmbunătățit considerabil. Pe plan socio-comportamental, Alex a reușit să dezvolte noi abilități de relaționare directă prin activitățile sportive, reducând dependența emoțională de validarea virtuală. Acest caz demonstrează că intervenția eficientă în fața excesului digital nu este posibilă fără parteneriatul activ și consecvent dintre consilierul specializat, familie și școală, transformând o problemă individuală într-o victorie colectivă.
119 de consilieri școlari, în luptă cu depedența digitală
Rep: Ce proiecte derulează CJRAE în acest an școlar pentru a veni în ajutorul copiilor care riscă să devină dependenți de mediul digital? Câți consilieri școlari sunt implicați în acest sens și în ce școli din județul Cluj se derulează proiectele?
R.V.: Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Cluj abordează riscul dependenței digitale la elevi printr-o strategie vastă, care pune accentul pe dezvoltarea comportamentelor alternative dezirabile, nu doar pe restricționarea consumului. Proiectele derulate în acest an școlar vizează consolidarea unor abilități care îi fac pe copii mai rezistenți la tentațiile ecranelor. Intervenția CJRAE se focalizează pe categorii de programe care includ, implicit, reducerea riscului digital: dezvoltare personală și stil de viață sanogen. În ce privește dezvoltarea personală sunt derulate constant proiecte și activități pe tematica autocunoașterii, intercunoașterii și managementului emoțiilor. Prin dezvoltarea abilităților emoționale și de comunicare directă, ne dorim ca preșcoarii și elevii să fie dotați cu mecanisme de coping sănătoase, eliminând nevoia de a căuta validare sau evadare în mediul online. Programele ce vizează stilul de viață sanogen: cuprind activități cu impact direct asupra igienei digitale. Programe precum „Dreptul meu la imagine”, „Siguranța în mediul online” și „Ora de NET” îi ajută pe elevi să devină conștienți de riscurile și limitele spațiului virtual.
De asemenea, sesiunile de „Alfabetizare în sănătatea mintală” și cele privind riscul de dezvoltare a dependențelor vizează direct creșterea responsabilității personale. Întreaga rețea de profesori consilieri școlari a CJRAE Cluj este implicată în derularea acestor activități. Dat fiind că prevenția este o prioritate, fiecare consilier școlar din cele 119 cabinete de asistență psihopedagogică care activează în școlile din județ include aceste tematici în planul său de lucru anual. Activitățile se desfășoară în toate unitățile de învățământ din județul Cluj care beneficiază de un cabinet de asistență psihopedagogică, acoperind astfel atât mediul urban, cât și pe cel rural, asigurând participarea unui număr important de elevi la programe de prevenție pe parcursul anului școlar.
Tia SÎRCA
Articolul Consilierii CJRAE: Cum facem „detoxifierea digitală” copiilor lipiți de telefone apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
