Dragoș Damian, CEO al companiei clujene „Terapia”, precizează: „Sincer, pe mine, ca manager, nu mă interesează tăierile de salarii în zona bugetară, așa cum nu mă interesează nici problema pensiilor speciale ale magistraților. Dacă mă deranjează ceva în mod acut, aceasta este criminalitatea fiscală și munca la negru. Evident că problema se leagă și de buget, criminalitatea sub această formă afectând evoluția bugetară a României, știindu-se că economia de subsol, acest cancer, erodează sever fiscalitatea unei țări. Firmele care angajează la negru, și nu puține, iau oamenii pe care eu aș putea să-i angajez și pentru care sunt pregătit să achit la bugetul de stat taxe și impozite. Dar aceasta este o problemă pe care ANAF-ul trebuie să o rezolve. Desigur, este clar că guvernul vine din nou cu propuneri de tăieri din veniturile bugetarilor când bugetul este sărac. Să nu uităm însă că este sărac și pentru că ANAF ar trebui să recupereze mult mai mult de la datornici din sumele aferente bugetului. Dacă lucrul acesta nu se întâmplă, guvernul vine cu măsura tăierii din salariu. Este aspectul care mă deranjează cel mai mult și nici măcar nu știu dacă există un proiect de țară în sensul stopării criminalității fiscale. De fapt, orice agent economic onest același lucru îl va spune: criminalitatea fiscală sau concurența neloială ne ucide. Marcel Ciolacu spunea, când era prim-ministru, că proporția acestei forme de criminalitate reprezintă 10% din PIB, adică undeva peste 30 de miliarde de euro dintr-un PIB de aproximativ 300 de miliarde de euro, dar personal sunt înclinat să cred că „gaura” este mai mare, undeva spre 50 de miliarde de euro!”, spune Dragoș Damian.
Pe aceștia chiar nu-i vede Fiscul?
CEO-ul companiei Terapia adaugă: „Avem de-a face cu o criminalitate care vine din direcții diferite: criptomonede, videochat, comerț clandestin, muncă la negru etc. Dacă mergi în oraș la cumpărături, realizezi că sunt sute de agenți comerciali, prestatori de servicii care nu dau bon fiscal. Și nu mă refer la imagini de genul „bunica cu borcanul de magiun”. Mă refer la acei agenți economici care au sedii și magazine în vile sau în spații de lux și care nu își declară toate obligațiile către stat. Pe aceștia chiar nu îi vede Fiscul? Veți constata, când vor veni Sărbătorile de Crăciun, ce va fi: magazine mai mari și mai mici, tarabe, comercianți de tot felul, toți cu produse care mai de care mai atrăgătoare, cu lumini, muzică, atmosferă. Câți dintre aceștia sunt onești față de statul român? Criminalitatea aceasta pare „măruntă”, dar, cumulată, dă o pagubă imensă bugetului de stat. Și atunci este evident că tipul acesta de furt din buzunarul statului este una dintre cauzele majore care conduc la sărăcie bugetară. Iar când bugetul este sărac, atunci tu, guvern, ajungi să tai din salarii. Să nu uităm și marea criminalitate fiscală. Apoi, dacă toate companiile de stat și-ar plăti la timp taxele și impozitele, bugetul nu ar fi așa de subțire. Dar întârzierile conduc spre un buget de stat vulnerabil. În principiu, revin și spun: problema gravă a economiei României, ceva ce pare de nestopat, este criminalitatea fiscală”, menționează Dragoș Damian.
Măsura este oportună
Augustin Feneșan, prim-vicepreședinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, consideră că măsura tăierii salariilor bugetarilor „…vine pe fondul unei analize. Eu cred că sunt concluzii care au condus spre această măsură. Spațiul bugetar asigură o plajă foarte largă de optimizare. S-a spus de multă vreme că va crește fiscalitatea pe mediul de afaceri și pe populație, urmând să se ia măsuri de reducere a cheltuielilor. Probabil, ajungând la concluzia că se înregistrează o risipă, guvernul poate interveni. Eu personal consider că măsura tăierii cu 10% a salariilor în anumite medii bugetare este oportună. Desigur, deficitul bugetar nu scade, pentru că nu s-a luat nicio măsură de reducere a cheltuielilor bugetare. Dimpotrivă. Sunt niște algoritmi de creștere a cheltuielilor, pe care, dacă nu le optimizezi sau stopezi, cresc progresiv. De pildă, cineva care lucrează în sistemul bugetar, după un anumit număr de ani, periodic, are dreptul la o creștere salarială. Dacă aceasta nu se face la timp, curg acumulările, acumulări pe care, mai curând sau mai târziu, trebuie să le plătești. Deci nici vorbă de scădere a deficitului bugetar. Este adevărat că încasările au crescut, dar și cheltuielile bugetare. De aceea nu se proiectează o scădere a deficitului. Ca să nu mai spun că pachetele de reformă fiscală 2 și 3 nu au produs deloc efecte”, consideră Augustin Feneșan.
Structuri paralele care consumă bugetul
Prim-vicepreședintele CNIPMM adaugă: „Eu spun că primele măsuri pe care guvernul trebuie să le adopte nu sunt neapărat tăierile salariale, ci cele de stimulare economică. Pentru că, până în prezent, prin tăierile efectuate, s-a stimulat de fapt descreșterea economică, cu încasări mai mici la bugetul de stat. S-ar putea să surprindă propunerea de tăiere a 10% din salariul unui polițist. Dar mai vedeți vreun polițist de la „Circulație” pe stradă? Veți spune că sunt „dublați” de Poliția Locală. De ce este nevoie de două structuri asemănătoare? Asta tot bani de la buget înseamnă. Poliția Locală nu face decât să tragă amenzi pentru parcările greșite ale șoferilor, doar ca să-și justifice salariul. Apoi, de ce este nevoie ca la primăriile de la sate să fie poliție locală? Deci și aici trebuie analizată situația. Statul deține structuri paralele, care consumă bani de la buget. Și ne mirăm că nu sunt bani, că trebuie să tăiem din salarii… Nu salariile trebuie tăiate, structurile paralele!”, consideră Augustin Feneșan.
Dacă vor să ieșim la proteste în stradă, să taie!
Lucian Irimescu, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din județul Cluj, menționează: „Poliția înregistrează în prezent deficit de personal. O tăiere de salariu ar însemna o atingere severă la statutul polițistului și la autoritatea acestuia în fața cetățeanului. Dacă guvernul vrea ca în stradă sau în locurile unde poliția are competențe și atribuții să nu mai vadă picior de polițist, să taie din salariu. Este absurdă o asemenea măsură, mai ales că nici în prezent munca polițistului nu este retribuită pe măsură. Dacă guvernul se va atinge de salariile polițiștilor, vom demara toate etapele prevăzute de lege pentru a protesta. Vom ieși din nou în stradă să ne apărăm drepturile. Guvernul trebuie să țină seama că profesia noastră este indispensabilă și este plină de riscuri. Aceasta trebuie consolidată, sprijinită, implicit salarial, nu descurajată. Dar reacțiile noastre, ale sindicaliștilor din poliție, vor fi în funcție de măsurile pe care guvernul le va lua în dreptul nostru. Sperăm totuși să nu se ajungă până aici.”, spune liderul de sindicat al polițiștilor.
Beniamin Pascu
Articolul Economia de subsol: un cancer de 50 de miliarde de euro apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
