Prin inițiativa și fondurile EU care au dat naștere Planului Național de Redresare și Reziliență, guvernul român dorește să se concentreze pe mai multe aspecte importante ce țin de infrastructură digitală. Printre acestea se numără un Government Cloud sigur, interoperabilitate și identitate digitală la nivel național, coridoare de transfer gigabit broadband, dar și 5G, precum și securitate cibernetică îmbunătățită și platforme cheie aferente e-guvern.
Aceste aspecte vor fi luate la rost, după cum s-ar spune, pe parcursul anului 2026 și au în vedere, scurt și la obiect, modernizarea sectorului IT public, îmbunătățirea conexiunii la internet de mare viteză, precum și îmbunătățirea serviciilor publice digitale. Astfel, este vorba și despre a îmbunătăți cum funcționează un casino online sau alte platforme cu care interacționează utilizatorii, dar și despre o interacțiune mai bună între platformele digitale ale guvernului și cetățenii care au nevoie de serviciile și funcționalitățile acestora!
Government Cloud sigur
Se au în vedere mai multe aspecte:
- Dezvoltarea unui punct cloud privat al guvernului care să acopere mai multe centre de date naționale, pentru a găzdui și securiza aplicațiile și platformele ministerelor din țară. Se iau în calcul aspecte precum stocare, backup, computerizare standardizată, precum și soluții de recuperare în caz de erori/dezastru.
- Migrarea unui volum foarte mare de sisteme publice critice de la o infrastructură tradițională puternic fragmentată la un mediu unitar, administrat corespunzător și caracterizat de securitate și conformitate.
- Stabilirea de capabilități partajate precum gestionarea identității și accesului, logging/SIEM, dar și backup-as-a-service pentru a reduce costurile și îmbunătăți rezistența la nivelul agențiilor.
Un strat de interoperabilitate.
Prin PNRR, se are în vedere expansiunea Sistemului Național de Interoperabilitate pentru a permite schimbul de date între administrațiile centrale și locale via funcții API și modele de date standardizate. Totodată, se dorește implementarea de principii de tip once-only și componente comune (cataloage, registre, mesagerii), pentru ca instituțiile să poată folosi din nou date cu autoritate – și nu să fie nevoite să le adune din nou de la afaceri și cetățeni.
Acest strat de interoperabilitate va îmbunătăți și relațiile și procesele administrative din afara granițelor, deoarece este aliniat cu standardele EU și cu sistemul tehnic tip once-only.
Identitatea digitală
Din punct de vedere al identității digitale, se are în vedere eliberarea de buletine electronice, dar și de pregătirea țării pentru EU Digital Identity Wallet. Aceste aspecte vor permite un nivel ridicat de autentificare și vor garanta semnături electronice corespunzătoare pentru afaceri și cetățeni.
Totodată, se dorește și actualizarea registrelor populației și serviciilor de încredere pentru a susține verificarea identității de la distanță într-un mod sigur. Cu alte cuvinte, va fi vorba despre o adoptare și implementară mai largă a semnăturilor electronice la nivelul serviciilor publice. Un scop final ar fi ca serviciile cu impact major asupra cetățenilor să accepte cu ușurință buletinele electronice ca metodă de logare și semnare de bază.
Servicii publice digitale
Se dorește modernizarea mai multor tipuri de platforme de bază – sisteme de vamă și taxe, facturare electronică, precum și de achiziții electronice. Mai exact, se are în vedere expansiunea hub-ului național de plăți online pentru a include mult mai multe funcționalități decât acum.
Pe de cealaltă parte, se urmărește și investiția în sisteme sectoriale – dosare electronice, telemedicina, gestionarea cazurilor de justiție digitală, portale de angajare și protecție socială și multe altele.
Astfel, prin aspecte precum interfețe optimizate în primul rând pentru mobil, servicii proactive și autentificare într-un singur pas, se urmărește îmbunătățirea calității serviciilor oferite de guvern pentru cetățeni.
Planul Național de Redresare și Reziliență este alimentat de mai multe miliarde de euro – chiar și atunci când este vorba despre secțiunea digitală a acestui plan. Sunt acoperite sectoare precum administrația publică, sănătate, educație, existând repere care trebuie îndeplinite până în anul 2026 – în special privind securitatea cibernetică, conectivitatea și serviciile cloud.
Articolul În ce infrastructură digitală investește mai exact guvernul român? apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
