Un volum de referință în domeniul studiilor de relații internaționale a apărut în limba engleză sub semnătura reputatului istoric clujean Vasile Pușcaș la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca. „Magna Civitas: The Worlds of Our World, Studies in the History of International Relations” reprezintă o sinteză analitică esențială pentru cei interesați să descifreze complexitatea sistemului global post-1989. Cartea este dedicată memoriei profesorului Keith Hitchins, despre care Vasile Pușcaș spune că a fost „un explorator neobosit al fascinantei noastre identități naționale, dimpreună cu îndemnul rațional de a trăi într-o efervescență a bogățitei și diversității istoriei central-sud-est europene.
De la bipolaritate la „Lumea lumilor”
Magna Civitas nu este doar o colecție de studii, ci un veritabil instrument de lucru pentru „istoria prezentului”. Universitarul Vasile Pușcaș, care a avut un rol decisiv în negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană, se arată preocupat de ritmul transformărilor internaționale.
Teza centrală a volumului subliniază că sistemul internațional se află într-o tranziție continuă, departe de a fi încheiată. Autorul crede că viitorul nu va fi marcat de o ordine unipolară sau bipolară rigidă, ci ca pe o „lume multipolară”, o „lume a lumilor” (a world of worlds). Istoricul specialist în relații internaționale crede că această Magna Civitas (Marea Cetate) va fi guvernată de un echilibru extrem de delicat între puteri și interdependențe, care necesită un nou cadru funcțional.
Volumul este structurat în trei mari secțiuni care ghidează cititorul de la analiza globală la studiul de caz regional și, în final, la experiența practică a negocierilor.
Sistemul internațional
Prima parte oferă o privire de ansamblu asupra reconfigurărilor majore ale secolelor XX și XXI. Sunt analizate impactul primului și celui de-Al Doilea Război Mondial asupra ordinii globale, rolul Uniunii Europene în echilibrul internațional și evoluția parteneriatului transatlantic. Secțiunea abordează, de asemenea, o temă vitală: modul în care crizele globale pot fi gestionate într-un mediu de interdependențe crescânde.
Noul regionalism
Vasile Pușcaș își continuă analiza cu evoluția complicată a Europei Centrale. Un capitol de o importanță deosebită este dedicat Tratatului de la Trianon, analizat din multiple perspective, oferind o interpretare echilibrată a impactului istoric și politic al acestuia.
Autorul notează că granițele stabilite prin Tratatul de la Trianon s-au dovedit a fi cele mai rezistente în timp dintre toate aranjamentele teritoriale postbelice, fapt recunoscut chiar și de lucrări cu tentă revizionistă.
Potrivit autorului elita politică maghiară postbelică, condusă de Horthy Miklós, a respins acest act legal chiar înainte de a fi semnat, optând în schimb pentru o cale a restaurării vechiului regim.
În opinia istoricului Vasile Pușcaș, alegerea elitei politice maghiare postbelice de a-l pune la conducere pe Horthy Miklós a fost un mesaj clar în favoarea restaurării. „Această decizie a fost motivată atât de factori politici, cât și sociali. Aristocrația ultra-conservatoare și-a promovat propriile interese sub masca doctrinei religioase creștine. Aceștia au exultat drapelul tricolor, care simboliza naționalismul agresiv, și Coroana Sfântului Ștefan, care era o metaforă pentru mitologizarea istoriei naționale. În plus, trauma Tratatului de la Trianon a alimentat un sentiment de victimizare și a transferat responsabilitatea pentru eșecurile politice interne asupra străinilor”, explică istoricul clujean.
Vasile Pușcaș mai remarcă faptul că demersurile întreprinse de guvernul Orbán Viktor după 2012, care a invocat din nou Tratatul de la Trianon, au fost însoțite de reabilitarea fățișă a personalității și faptelor lui Horthy, precum și de propagarea aceleiași doctrine politice care fusese dominantă pe tot parcursul perioadei interbelice. „Această doctrină este în prezent principalul subiect de interes al organizațiilor extremiste din Ungaria și este evidentă și în cercurile politice guvernamentale”, spune Vasile Pușcaș.
Expertul în relații internaționale mai remarcă faptul că în ultimul deceniu, liderii ungari au călătorit în Transilvania mai des ca oricând, transmițând în mod repetat mesaje care insultă populația majoritară a acestei provincii românești, precum și istoria națională a României.
„Recunoscând o tendință de relaxare (laxitate) în instituțiile statului în perioada post-aderare a României (după 2004-2007), precum și o lipsă de inițiative coerente de politică internă și externă și o atitudine la București concentrată exclusiv pe supraviețuire și lipsită de orice dorință de competiție în dezvoltare, Orbán Viktor și susținătorii săi din Ungaria și România au transmis în mod constant mesaje provocatoare menite să le dea maghiarilor sentimentul că umilința suferită de Ungaria după Primul Război Mondial, în special din partea Marilor Puteri în 1919-1920, a fost răzbunată.
Mulți observatori occidentali au recunoscut orientarea neo-horthyistă îmbrățișată de Budapesta, chiar și atunci când vine vorba de „încercuirea” României cu „repere” stabilite de o Mare Putere care a îndrăznit să modifice o frontieră cu un stat vecin. Horthy a practicat și el această metodă între 1936 și 1940”, punctează Vasile Pușcaș.
Istoricul avertizează, totodată, că proiectul „Trianon 100”, inițiat la Budapesta, are ca țintă evidentă România, iar vizitele și mesajele provocatoare din Transilvania din ultima decadă urmăresc să răzbune „umilirea” suferită în 1919-1920.
Capitolul dedicat Tratatului de la Trianon explorează și noua geografie politică a Europei de după Războiul Rece, precum și interacțiunea dintre globalizare și regionalism în zone strategice, cum ar fi Asia Centrală.
Negocieri Internaționale
În această parte a lucrării, Vasile Pușcaș oferă o analiză din culisele unor momente cruciale ale politicii externe românești de după 1989. Pasionații de tainele negocierilor pot găsi studii de caz detaliate despre negocierile pentru statutul de „Cea Mai Favorizată Națiune” (MFN) cu Statele Unite și, în special, despre negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană. Acest capitol arată că negocierea reprezintă cea mai constructivă cale de a reglementa interacțiunile dintre actorii de pe scena internațională.
Articolul Trianon, regionalism și multipolaritate. Istoricul Vasile Pușcaș ne oferă cheile înțelegerii lumii contemporane în volumul „Magna Civitas” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
