EFE
Amiralul american Frank Bradley a fost considerat responsabil de Casa Albă şi de secretarul apărării, Pete Hegseth, pentru că a dat ordinele atacului din 2 septembrie, în care au fost ucişi doi oameni care supravieţuiseră unui bombardament iniţial asupra ambarcaţiunii lor în Caraibe, în apropiere de Venezuela. Atacul, considerat drept „o crimă de război de manual”, l-a pus pentru prima dată pe şeful Pentagonului sub o intensă supraveghere mediatică.
Atacul din 2 septembrie face parte din campania militară a SUA ordonată de preşedintele Donald Trump sub pretextul combaterii traficului de droguri, iar Bradley, şeful Comandamentului Operaţiunilor Speciale şi la acea vreme şeful Comandamentului Operaţiunilor Speciale Întrunite (JSOC), va fi audiat joi de Senat.
Conducerea Pentagonului, în frunte cu Hegseth, este sub lupa senatorilor din ambele partide, republican şi democrat, care au numit acţiunile armatei „ruşinoase” şi au cerut „consecinţe grave” dacă se confirmă că supravieţuitorii primului atac au fost vizaţi de o unitate de comando din renumita SEAL Team 6.
În ceea ce-l priveşte, Bradley, cu 30 de ani de serviciu militar şi o vastă experienţă în luarea deciziilor în centrele de comandă în mijlocul atacurilor schimbătoare, a fost vizat chiar de Casa Albă, care îl consideră responsabil pentru ordonarea celui de-al doilea atac. Marţi, Hegseth însuşi a declarat că deciziile au fost luate în plină „ceaţă a războiului” şi că nu a fost prezent în timpul rundei finale de bombardamente împotriva ambarcaţiunii.
Bradley este responsabil din acest an de Comandamentul Operaţiunilor Speciale ale SUA (USSOCOM), comandamentul suprem al forţelor speciale americane. Timp de peste un deceniu, el a luat decizii în operaţiuni extrem de volatile ale forţelor speciale împotriva forţelor ostile neregulate, cum ar fi în cazul Afganistanului.
Deşi Casa Albă îl susţine public pe amiral, respingând acuzaţiile de crime de război şi afirmând că a acţionat „în limitele autorităţii sale”, faptul că a încercat să-l plaseze în centrul deciziei de a ordona uciderea ocupanţilor ambarcaţiunii care transporta droguri în Caraibe, în timp ce aceştia se agăţau de epavă după impactul iniţial, îl pune într-o poziţie extrem de precară.
Bradley, originar din Texas, a deţinut diverse funcţii în cadrul forţelor speciale, având o carieră axată pe operaţiuni de elită şi comandă strategică.
Profilul său evidenţiază faptul că în 2001 s-a numărat printre primii soldaţi americani detaşaţi în Afganistan după atacurile din 11 septembrie, consolidându-şi experienţa în operaţiuni cu risc ridicat şi conflicte internaţionale. Marina îl descrie pe Bradley ca fiind un ofiţer pregătit să conducă operaţiuni „extrem de sensibile” în scenarii multiple, cu mai multe unităţi de elită sub comanda sa.
Presiunea asupra lui Bradley s-a intensificat atunci când declaraţiile publice de susţinere ale lui Hegseth şi ale Casei Albe l-au expus atenţiei publice. Experţi citaţi de Time sugerează că administraţia l-a „trădat” pe amiral, provocând „fiori în lanţul său de comandă” de teama informaţiilor pe care acesta le-ar putea furniza Senatului.
Conform unei relatări iniţiale a publicaţiei Washington Post, mai mulţi membri ai forţelor armate au declarat că Hegseth a dat ordinul direct de eliminare a supravieţuitorilor primului atac din 2 septembrie.
Deşi Hegseth a declarat public că îl susţine pe Bradley, preşedintele Trump a indicat că secretarul apărării i-a garantat că ordinul de eliminare a supravieţuitorilor nu a venit de la el.
Controversa din jurul lui Bradley vine pe fondul tensiunilor dintre Statele Unite şi Venezuela, ameninţată de Trump cu lansarea de operaţiuni terestre şi după peste 20 de atacuri asupra unor ambarcaţiuni în apele internaţionale, în care peste 80 de suspecţi de trafic de droguri au fost ucişi. Până în prezent, nici numele decedaţilor, nici cantitatea de droguri presupus confiscată nu au fost dezvăluite public.
HINT
Experţi citaţi de Time sugerează că administraţia l-a „trădat” pe amiral, provocând „fiori în lanţul său de comandă” de teama informaţiilor pe care acesta le-ar putea furniza Senatului.
Articolul Criminali în uniformă și în haine civile apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
