Clujenii, alături de semenii lor
De treisprezece zile peste 100.000 de oameni din județul Prahova, la care se adaugă instituții de stat și companii private, au parte de un adevărat coșmar: lipsa apei în rețeaua publică. După cum se cunoaște, problema a fost pasată de la o entitate la alta, de la directori la alți directori, de la șefi la alți șefi, până a ajuns la Ministrul Mediului, care, evident depășit de problemă, s-a disculpat, aruncând înapoi, „în aval”, pe treptele ierarhiei, responsanbilitățile. Conform specialiștilor, dacă lucrurile nu se remediază în următoarele 24 – 48 de ore, risculul declanșării unei epidemii este mare. De altfel, specialiștii și edilii municipiilor Câmpina, Breaza și Băicoi au declarat că problema este „mai mult decât critică, starea de nemulțimire și nervozitate a oamenilor atingând limita răbdării”. Empatizând cu situația dramatică a semenilor lor și indignați de modul în care autoritățile tărăgănează rezolvarea tehnică a problemei, clujenii consideră că ignoranța, dezinteresul și politicianismul sunt principalele cauze ale declanșării și menținerii crizei.
Mă rugam la Dumnezeu să nu ne îmbolnăvim
Maria Mavrodin – Naidin este clujeancă, a lucrat 37 de ani ca profesoră de biologie, dar în momentul de față este pensionară. Acesta spune: „În după-amiaza zilei de 28 noiembrie eram în vizită la fiica mea, care este căsătorită și locuiește în Câmpina. Când m-am dus să iau apă de la robinetul din bucătărie am văzut că debitul a început să scadă. În interval de 20 – 30 de secunde debitul a devenit tot mai subțire, până s-a auzit un zgomot de țeavă goală. Și așa a rămas până în ziua de azi. Abia a doua zi am aflat că s-a golit barajul de la Paltinu. Din ceea ce mi-a spus fiica mea, niciodată în Câmpina nu s-a întrerupt furnizarea apei mai mult de 24 de ore. După ce am aflat cum stau lucrurile și mai ales când am realizat dezinteresul pe care autoritățile îl manifestă față de reglementarea problemei, mi-am dat seama că rezolvarea este una de durată. Și atunci am hotărât să plec spre Cluj, pentru că fiecare zi de ședere a mea în familia fiicei mele, care are doi copii, de 10, respectiv, 14 ani, însemna strângerea unei cantități de apă suplimentare. Chiar eu am stat la rând de două, trei ori, împreună cu unul din nepoți, pentru patru sticle de apă minerală. Se dădeau câte două sticle de persoană, pe listă. Afară era frig, ploua mărunt, iar oamenii așteptau să-și ia porția de apă. Este un adevărat chin să-ți dirigui apa în casă, atunci când nu o ai la discreție. Este un adevărat chin. Mă rugam la Dumnezeu să rezistăm, să se îmbolnăvească copiii. Seara mărugam să nu se declanșeze vreo epidemie. Am cumpărat pachete cu șervețele umede ca să ne dezinfecta mâinile și pentru a face economie la porția de apă. În oraș se descarcă apă la magazine, pe stradă, dar într-un sfert de oră se epuizează!” menționează Maria Mavrodin .
O țară condusă pe algoritmi, nu pe criterii profesionale
Aceasta continuă: „Dacă mă întrebați cine este responsabil de o asemenea situație, eu spun așa: Și noi, cetățenii, avem pertea noastră de vină. Atunci când suntem chemați la urne, nici jumătate din noi nu merg. Ies victorioși oameni politici care aduc la conducerea instituțiilor statului sinecuriști, habarniști, politruci. Țara asta se conduce pe algoritmi, nu pe criterii profesionale. Pentru ei contează doar puterea, controlul, banii. De oameni au nevoie doar la urne. Modul în care ei tratează criza aceasta a apei, mamele acelea care rabdă frigul afară ca poată face rost de apă pentru copii lor care stau acasă, școala neavând apă, este emblematic în ceea ce privește calitatea politică și profesională a celor care conduc această țară. De mai bine de 8 – 10 luni nu aud decât de creșteri de taxe și impozite, de tăieri de pensii și salarii, de scumpiri peste scumpiri, de cerșit înțelegere din partea populației. De ce? Ca să refacă un buget făcut praf tot de ei. Modul în care ei tratează criza apei din județul Prahova este cartea lor de vizită. Trist!” – spune Maria Mavrodin Naidin.
O Românie a lucrului prost făcut
Laurențiu Vișină este student în ultimul an la UBB și este din părțile Prahovei. Familia locuiește în Slănic dar cunoaște foarte bine Câmpina. Acesta consideră că „…Ceea ce s-a întâmplat la Paltinu denotă habarnism și superficialitate. Nu trebuie să fii specialist în hidrotehnică pentru a realiza că pe fondul scăderii apei într-un lac de acumulare, precum cel care alimentează barajul Paltinu, concentrația de nămol este foarte crescută. Dacă îl golești brusc, decolmatarea atrage după sine cantități imense de nămol. La aceasta s-a adăugat un cod portocaliu de ploi care a generat aluviuni. Am auzit un inginer în hidrotehnică spunând că o astfel de operațiune se gândește chiar cu un an – doi înainte, pentru că trebuie respectate niște etape tehnice înainte de golire, ca să nu mai vorbim de atenționarea populației și garantarea surselor de alimentare cu apă a instituțiilor și a oamenilor din zonă. Dar nu mă miră se s-a întâmplat, pentru că problema este dincolo de operațiunea în sine. Problema vizează o Românie a lucrului prost și superficial făcut. Mă uitam dumincă la televizor. Toate posturile erau axate pe alegerile din București. Grupuri de politicieni ieșiți de la vot spuneau cu trufie pentru ce au votat ei: pentru prosperitate, sănătate, țară și popor. Nimeni nu a scos un cuvânt despre nenorocirea prin care trec oamenii ăia din Prahova. Pe nimeni nu am auzit: „Voi merge la Câmpina și Băicoi ducând din partea partidului pe care îl reprezint un camion de sticle cu apă. Nimeni. Aștia sunt aleșii dar țara asta merită mai mult!” a menționat Laurențiu Vișină.
Lucruri care trebuiau gândite. Unde este demnitatea?
Toth Levente este inginer electronist la o companie privată din Cluj Napoca. Acesta a lucrat în urmă cu 10 ani în sistemul energetic. Toth spune: „Criza de la Barajul Paltinu, care a lăsat mai multe localități din Prahova fără apă potabilă și a dus la oprirea parțială a uneia dintre cele mai importante centrale electrice din România, în opinia mea nu a fost un accident inevitabil, ci consecința unui lung șir de erori umane, decizii întârziate și lipsă de coordonare instituțională. Situația reflectă fidel disfuncționalitatea sistemică a instituțiilor românești. Aici a lipsit acel coordonator general, care să coreleze acțiunile toturor acestor instituții implicate. Ministerului Mediului trebuia atenționat din timp, nu știu dacă asta s-a făcut. Dar dacă s-a făcut iar ministrul și-a dat acordul ca o operațiune de golire și decolmatare să fie executată într-o perioadă de ploi, îngheț, expunere directă la fenomene, atunci cei vinovați să-și asume vina. Acolo nu a fost doar turbiditate, a fost o cantitate imensă de noroi. Pentru ca apa să poată fi introdusă în stația de tratare și să aibă loc procesul de coagulare, apa trebuie să aibă o limită de turbiditate. Lucrurile acestea toate trebuiau gândite. Or dacă nu ai la conducerea instituțiilor specialiști, ci doar oameni puși politic, alte zeci de mii de suflete suportă consecințele. Dar și mai rău este că nimeni nu are demnitatea să iasă în față să-și asume ceea ce s-a întâmplat. Unii pentru că nu înțeleg, alții pentru că nu se pricep, alții pentru că se tem să nu-și piardă scaunul. Dar toți, unul mai nepotrivit decât altul să ocupe slujbele pe care ocupă”.
Baniamin Pascu
Articolul Criza apei în Prahova: de la chin la Amin! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
